Consumul de antibiotice în România, din nou în creștere

Raportul publicat de Institutul Național de Sănătate Publică indică și faptul că rezistența bacteriană continuă să crească, fiind deja la un nivel foarte ridicat.

 

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a dat publicității, zilele acestea, raportul privind consumul de antibiotice, rezistența microbiană și infecțiile asociate asistenței medicale România, cu datele centralizate la nivelul anului 2018.

Dacă în anii anteriori, respectiv 2016 și 2017, datele similare indicau o scădere a consumului de antibiotice în rândul populației din România, raportul recent arată că acest consum a intrat din nou pe un trend ascendent în 2018, înregistrându-se o creștere de 2,5-3% față de anii precedenți.

Astfel, după cum reiese din datele prezentate de INSP, consumul de antibiotice în anul 2018 a fost de 26,29 DDD/1000 locuitori/zi, primele trei grupe de antibiotice utilizate fiind penicilinele – 43,2%, cefalosporinele – 19,7% și chinolonele – 12,6%. În aceeași perioadă, consumul de antibiotice cu risc major de a declanșa infecţii cu Clostridium difficile (ICD) a rămas la un nivel ridicat, de 8,47 DDD/1000locuitori/zi, în creștere cu 0,27 față de anul precedent.

 

Autorii studiului menționează că principalele schimbări negative în anul  2018, în raport cu anii  anteriori, au fost reluarea tendinței de creștere a consumului total de antibiotice, întreruptă în anii 2016-2017, scăderea accentuată a consumului de antibiotice  cu spectru îngust – peniciline şi cefalosporine de generația 1, o creștere a consumului unor antibiotice puternic inductoare de rezistență bacteriană și ICD și creșterea consumului de  antibiotice de salvare – carbapeneme și vancomicină.

De cealaltă parte, aspectele favorabile au fost reprezentate de creșterea utilizării tetraciclinelor cu 12%, stabilizarea consumului de colistin și creșterea utilizării nitrofurantoinului și fosfomicinei.

În ceea ce privește rezistența bacteriană la antibiotice, se constată creșteri ale nivelului de rezistență în cazul bacteriilor cu circulație majoritar spitalicească, responsabile de apariția infecțiilor nosocomiale. În privința germenilor cu circulație comunitară, nivelul de rezistență a rămas relativ constant, specialiștii precizând că aceasta este o consecință a reducerii cu 8-9% a consumului de antibiotice orale în cursul anilor 2016 și 2017.

 

Totodată, nivelul infecțiilor cauzate de Stafilococul auriu meticilinorezistent a scăzut, însă rămâne în continuare cel mai ridicat din toate statele Uniuni Europene.

De asemenea, raportul semnalează o tendință de creștere la nivel național a raportării cazurilor de infecții asociate actului medical și a infecțiilor cu Clostridium difficile, însă progresele nu sunt foarte mari. „Există diferențe semnificative privind rezistența bacteriilor izolate în spitale monodisciplinare sau de boli infecțioase și în spitale generale, legate de îngrijirea mai ales a unor infecții comunitare, respectiv infecții asociate actului medical”, se mai arată în raportul publicat de Institutul Național de Sănătate Publică.

Documentul mai menționează că introducerea sistemului național de supraveghere al infecțiilor cu Clostridium difficile și modificările administrative din anul 2016 au determinat  o mai bună raportarea a infecțiilor din mediul spitalicesc. „Elaborarea şi  implementarea  unei strategii multianuale și a unui plan național de acțiune, cu intervenții dedicate fiecărei verigi a procesului de generare și multiplicare a infecțiilor asociate asistenței medicale, rămâne încă un deziderat”, este concluzia autorilor studiului.

 

Pe de altă parte, Federaţia Asociaţiilor Studenţilor Farmacişti din România (FASFR), prezenta la începutul lunii februarie 2020, rezultatele unui studiu lansat în noiembrie 2019, referitor la riscurile rezistenței la antibiotice și la factorii care duc la apariția acestei situații, ale cărui concluzii erau că românii au început să conștientizeze riscurile consumului irațional de antibiotice. Cercetarea, efectuată pe un eșantion de 3.381 de participanți, a arătat că 86,9% dintre respondenți nu recurg la antibiotice atunci când sunt răciți și doar 14,3% ar solicita un antibiotic utilizat în trecut, dacă ar avea simptome similare cu ale afecțiunii tratate atunci. De asemenea, 88,3% dintre respondenți au declarat că știu că nu trebuie folosite antibioticele prescrise altei persoane cunoscute, pentru o afecţiune asemănătoare, iar 86,7% ştiu că tratamentul trebuie oprit doar după administrarea întregii cantităţi prescrise, conform schemei de tratament recomandate de medic.

Pe baza acestor rezultate, reprezentanții FASFR au concluzionat că un mare segment al populaţiei chestionate cunoaşte principalele reguli de administrare a antibioticelor şi urmează indicaţiile primite de la personalul medical calificat.

 

Peste 700.000 de oameni mor în fiecare an, în lume, din cauza infecţiilor cu germeni rezistenţi la antibiotice care, potrivit experților, pot deveni principala ameninţare la adresa omului, iar impactul din punct de vedere economic va fi mult mai mare decât cel cauzat în prezent cu noul coronavirus.

În luna iulie, prof. dr. Alexadru Rafila, președintele Societății Române de micorbiologie și reprezentantu OMS în România, atrăgea atenția, în cadrul conferinței de lansare a proiectului „Întărirea capacităţii instituţionale pentru controlul infecţiilor spitaliceşti şi gestionarea consumului de antibiotice în România”, derulat de Institutul „Matei Balș”, că rezistența la antibiotice poate fi mai periculoasă decât Covid-19. Acesta a subliniat că, în următorii 30 de ani, rezistența la antibiotice poate deveni „principala ameninţare la adresa omului, iar impactul din punct de vedere economic va fi devastator, mult mai mare decât ceea ce ce se întâmplă acum cu noul coronavirus. Suntem, practic, într-o luptă permanentă cu diverse microorganisme ca să putem să supravieţuim. Competiţia este dură şi fiecare ţară trebuie să fie pregătită în acest sens. Ăsta este scopul proiectului, să dăm o mână de ajutor Ministerului Sănătăţii şi altor instituţii responsabile, astfel încât şi România să poată să aibă o reacţie rapidă şi eficientă la acest tip de ameninţări”, menționând că lupta cu antibiorezistenţa presupune un efort financiar uriaş.