Mecanismul de apărare al bacteriilor rezistente, descifrat în laborator
Un pas deosebit de important ar fi, în această situație, conceperea unor noi medicamente, capabile să învingă acest mecanism.
O serioasă problemă de sănătate publică recunoscută la nivel internațional chiar și de către Organizația Mondială a Sănătății, o constituie rezistența la antibiotice, tot mai multe bacterii dezvoltând imunitate la aceste tratamente și aflându-se astfel la originea infecțiilor intraspitalicești. Denumite și „superbacterii” acestea sunt deosebit de periculoase, întrucât nu răspund la nici un fel de tratament cu antibiotice – principala „armă” a medicinei moderne împotriva acestor agenți patogeni. Maea provocare a cercetătorilor din domeniul medical o constituie găsirea unor soluții pentru înfrângerea acestor superbacterii, o serie de studii în acest sens fiind efectuate până acum.
Recent, cercetătorii de la Departamentul de Ştiinţe ale Vieţii din cadrul Imperial College London au anunțat prin intermediul unui articol publicat în jurnalul Nature Communication că au reușit să descifreze mecanismul prin care bacteriile multirezistente reușesc să rămână imune la antibiotice. Un studiu în acest sens a fost efectuat pe bacteria Klebsiella pneumoniae, care provoacă infecţii intraspitaliceşti la nivelul plămânilor, sângelui şi rănilor, iar pacienţii cu sistemul imunitar slăbit sunt deosebit de vulnerabili în cazul în care contractează o astfel de infecție.
Autorul principal al studiului, dr. Joshua Wong, a explicat că, în urma cercetărilor, s-a constatat că superbacteria blochează efectul antibioticelor prin închiderea „portiţelor” minuscule din pereţii lor celulari, iar marea provocare devine acum conceperea unor medicamente care să acționeze asemenea unor chei, care să „descuie” aceste portițe. Bacteria recunoaște medicamentele care o pot afecta și închide porii la nivelul pereților celulari, blocând astfel absorbția antibioticului care ar avea efect letal asupra sa. Pe de altă parte, închiderea porilor face şi ca bacteriile aibă acces la mai puţine substanţe nutritive, iar testele efectuate pe șoareci de laborator sugerează că ritmul de dezvoltare a bacteriilor este astfel mai lent. În ciuda creșterii mai lente, bacteriile mențin un nivel ridicat de infecție, iar coordonatorul studiului a mai precizat că „modificarea de care bacteriile se folosesc pentru a evita antibioticele este dificil de ocolit. Orice medicament conceput pentru a contracara acest mecanism de apărare ar putea fi blocat la rândul său de portiţele închise. Cu toate acestea, sperăm că va fi posibilă conceperea unor medicamente care să poată descuia lacătul portiţei, iar datele noastre să ofere informaţii care să-i ajute pe oamenii de ştiinţă şi pe companiile farmaceutice să facă în aşa fel încât aceşti noi agenţi să devină o realitate”.
