Vânzările de antibiotice au crescut cu 65% la nivel global
Analiza este valabilă pentru perioada cuprinsă între anii 2000 și 2015, specialiștii considerând că este vorba de un salt enorm, ce reflectă și creșterea ingrijorătoare a consumului de medicamente.
Creșterea galopantă a consumului de antibiotice și rezistența din ce în ce mai crescută a organismului uman la astfel de medicamente pare să constituie una dintre cele mai mari probleme identificaă de lumea științifică din domeniul medical, în ultimii ani. Tratamentele administrate „după ureche”, exagerarea administrării lor în domeniul zootehnic și ingerarea, de către om, odată cu produsele animaliere consumate, a crescut îngrijorător rezistența la antibiotice, astfel că organismul uman a devenit imun la multe dintre acestea, iar boli grave nu mai pot fi tratate. Un studiu al cercetătorilor de la institutul Johns Hopkins al Universității Princeton, care au consultat și datele de la Centrul de Dinamică a Bolilor din Washington, arată că au fost vândute cu 65% mai multe antibiotice la nivel global, din 2000 până în 2015, ceea ce demonstrează că utilizarea antibioticelor a crescut enorm în ultimul deceniu, iar tendința este una îngrijorătoare.
Cercetătorii au analizat studii din peste 76 de ţări, pe o gamă de peste 100 de tipuri de antibiotice, în colaborare cu o companie de cercetare din domeniul sănătăţii, din Carolina de Nord.
Pentru a determina dacă indivizii iau mai multe antibiotice, cercetătorii au convertit datele în doze individualizate zilnice şi le-au împărţit la 1.000 de oameni per ţară. Rezultatul a fost că ficare individ ia cu 39% mai multe antibiotice decât lua în 2000.
Autorii studiului reamintesc că antibioticele salvează vieţi prin tratarea infecţiilor bacteriene, însă muţi oficiali din sistemul public de sănătate sunt îngrijoraţi că medicii fac abuz în prescripţii.
„Aceste medicamente tratează doar infecţiile bacteriene şi sunt inutile în cazul virusurilor, precum cele care cauzează gripa sau infecţiile respiratorii. Furnizorii de servicii de sănătate le prescriu adesea antibiotice pacienţilor când suspectează o infecţie bacteriană. Cu toate acestea, confirmarea tipului de infecţie printr-o cultură este o procedură care durează, iar de cele mai multe ori pacienţii şi medicii nu vor să aştepte. Ca rezultat, medicii prescriu de multe ori antibiotice cu rol preventiv”, se arată într-um material pe marginea acestui studiu, publicat într-o revistă de specialitate
Oamenii de ştiinţă specializaţi în microbiologie au constatat, în urma unor studii ample, că aceste medicamente dau naştere unor bacterii rezistente la antibiotice, cunoscute drept supervirusuri. Când un supervirus produce o infecţie, este necesară o doză mai mare de antibiotice, care vine de obicei cu multe efecte nedorite şi care nu funcţionează întotdeauna. Estimările arată că, în 2016, au existat cel puţin 700.000 de decese legate de infecţii rezistente la antibiotice, iar studiile arată că acest număr ar putea ajunge la 10 milioane până în anul 2050.
