Rezistența la antibiotice, mai periculoasă decât Covid

Președintele Societăţii Române de Microbiologie, prof. dr. Alexandru Rafila, a atras atenția că infecțiile cu germeni rezistenți la antibiotice pot deveni, în următorii 30 de ani, principala ameninţare la adresa omului.

 

Acaparați aproape în totalitate de informațiile despre Covid-19, mulți dintre noi am uitat că există numeroase alte boli și infecții de care trebuie să ne ferim și pe care trebuie să le tratăm, ca să nu se agraveze. Între cele mai amenințătoare cauze de boală cu care omenirea se confruntă în ultima vreme sunt infecțiile rezistente la antibiotice, pe care medicii sunt de multe ori în imposibilitatea de a le trata, din cauza rezitenței pe care organismul a căpătat-o fie prin administrarea „după ureche” a antibioticelor, fie fără să vrea și fără să știe, consumând carnea unor animale și păsări tratate puternic cu antibiotice de către fermieri și care, în final, ajung în corpul uman.

Peste 700.000 de oameni mor în fiecare an din această cauză în lume, iar specialiștii consideră că infecţiile cu germeni rezistenţi la antibiotice pot deveni principala ameninţare la adresa omului, iar impactul din punct de vedere economic va fi mult mai mare decât cel cauzat în prezent cu noul coronavirus.

 

Prof. dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie și reprezentantul României la OMS, a explicat în cadrul conferinței de lansare a proiectului „Întărirea capacităţii instituţionale pentru controlul infecţiilor spitaliceşti şi gestionarea consumului de antibiotice în România”, derulat de Institutul „Matei Balș” și finanţat prin Mecanismului Financiar SEE 2014 – 2021, că „abuzul de antibiotice şi dozajul necorespunzător generează rezistenţă”.

Acesta a atras atenția că, în următorii 30 de ani, rezistența la antibiotice poate deveni „principala ameninţare la adresa omului, iar impactul din punct de vedere economic va fi devastator, mult mai mare decât ceea ce ce se întâmplă acum cu noul coronavirus. Suntem, practic, într-o luptă permanentă cu diverse microorganisme ca să putem să supravieţuim. Competiţia este dură şi fiecare ţară trebuie să fie pregătită în acest sens. Ăsta este scopul proiectului, să dăm o mână de ajutor Ministerului Sănătăţii şi altor instituţii responsabile, astfel încât şi România să poată să aibă o reacţie rapidă şi eficientă la acest tip de ameninţări”, a subliniat profesorul Rafila, menționând că lupta cu antibiorezistenţa presupune un efort financiar uriaş.

 

În contextul în care în Uniunea Europeană se înregistrează, anual, peste 700.000 de infecţii nosocomiale și 35.000 de decese din această cauză, profesorul Rafila atrage atenția că este absolut necesar „să evităm infecţiile sistemice cu germeni multirezistenţi şi, în acest fel, costurile îngrijirilor de sănătate vor scădea şi vom evita ca aceşti germeni multirezistenţi să ajungă în mediul comunitar şi să devină cauza infecţiilor banale. Altfel, impactul pe sănătate publică va fi uriaş. În următorii 30 de ani, se estimează că, la nivel global, acest lucru va costa 90.000 de miliarde de euro, un cost care depăşeşte ceea ce se întâmplă în prezent cu infecţia cu noul coronavirus”.

La rândul său, prof dr. Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului „Matei Balș”, crede că ar fi bine să existe „un document care să fie o carte albă, în care să putem să înlocuim paginile care se referă la sensibilitatea şi rezistenţa microorganismelor” pentru că „atunci când apare un ghid şi nu are şi caracter de obligativitate, el rămâne la nivel informaţional. E bine să rămână la nivel informaţional pentru că datele sunt într-o dinamică cu care un ghid nu poate să ţină pasul”.

 

Referitor la virusul SARS-CoV-2, prof. dr. Adrian Sreinu-Cercel a spus că va trebui să ne obișnuim cu el, pentru că nu va ieşi „prea curând” din circulaţie, din cauza numărului mare de mutaţii pe care a început să le dezvolte.

„Chiar în această dimineaţă am citit un articol care urmează să fie rapid publicat, cu multitudinea de mutaţii pe care le are la nivel de structură de spike, peste 38 de variante, care se pare că asociază un grad de infectivitate şi de severitate mai mare bolilor pe care le induc. Este foarte adevărat că aceste mutaţii au fost izolate de la Spitalul Pitie-Salpetriere din Paris”, a afirmat managerul Institutului „Matei Balș”, menţionând totodată că pacienţii care au ajuns până acum la spitalul pe care-l coordonează cu alte patologii decât COVID-19 nu s-au infectat cu noul coronavirus.

 

Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş” (INBI) derulează, împreună cu Institutul Naţional de Sănătate Publică şi Institutul norvegian de Sănătate Publică, proiectul „Întărirea capacităţii instituţionale pentru controlul infecţiilor spitaliceşti şi gestionarea consumului de antibiotice în România”, timp de 24 de luni.

Proiectul, de aproximativ 1,74 milioane de euro, îşi propune să dezvolte cadrul necesar pentru implementarea Planului Naţional de Acţiune în domeniul AMR, realizate în colaborare cu OMS, şi să piloteze recomandările experţilor, ghidurile şi protocoalele destinate diagnosticului, testării rezistenţei la antibiotice şi a modului de prescriere a acestora în 6 spitale. Ulterior, aceste ghiduri şi protocoale de bună practică (pentru diagnosticul microbiologic, supravegherea circulaţiei germenilor multirezistenţi şi buna prescripţie de antibiotice) vor fi oferite Ministerului Sănătăţii, pentru adoptarea şi implementarea la nivel naţional, în scopul soluţionării rezistenţei la antimicrobiene