Rezistența la antibiotice pune în pericol viețile a zeci de milioane de oameni
Peste 39 de milioane de oameni din lume ar putea muri în următorii 25 de ani, din cauza rezistenței directe la antimicrobiene, iar viețile altor 169 de milioane se vor sfârși din cauze indirecte, arată un studiu publicat în revista The Lancet.
Bacteriologul scotian Alexander Fleming a descoperit, în anul 1928 primul antibiotic natural – penicilina, cu ajutorul căreia au fost salvate milioane de vieți puse în pericol de infecțiile microbiene. La ora actuală sunt disponibile peste 100 de antibiotice cu ajutorul cărora se tratează o gama largă de infecții. Milioanele de vieți ale pacienților cu infecții severe sunt dovada clară a faptului că antibioticele reprezintă cel mai mare progres în domeniul medical al secolului trecut.
Din nefericire, unele erori în prescrierea și administrarea de antibiotice au generat rezistența la antimicrobiene (AMR) care a devenit, în timp, o amenințare din ce în ce mai mare pentru sănătatea publică globală. Fără antibiotice eficiente, infecțiile sunt mai greu de tratat, crește riscul de răspândire și agravare a bolilor, crește perioada de spitalizare, riscul de invaliditate și riscul de deces. Se estimează că, anual, peste 700.000 de oameni își pierd viața din cauza infecțiilor cu bacterii multirezistente.
Un studiu publicat recent în revista The Lancet, de o echipă multinațională de cercetători, arată că, din 1990 până în 2021, peste 1 milion de persoane din lume au murit anual, în mod direct, din cauza rezistenţei la antibiotice. Oamenii de știință de la „Global Research on Antimicrobial Resistance Project” au examinat 22 de agenţi patogeni, 84 de combinaţii de patogeni şi tratamente, 11 sindroame infecţioase (precum meningita și sepsisul) la persoane de toate vârstele, din 204 ţări şi teritorii, înregistrând 520 de milioane de date individuale, dintr-o gamă largă de surse, inclusiv date spitalicești, înregistrări de deces și date privind utilizarea antibioticelor.
Pentru prima dată, studiul a evaluat impactul rezistenţei la antibiotice în timp și tendințele istorice ale RAM și tot în premieră au fost făcute previziuni aprofundate ale impactului global viitor. Primul studiu GRAM, publicat în 2022, a dezvăluit pentru prima dată adevărata amploare a rezistenței antimicrobiene, constatând că numărul deceselor a fost, în 2019, mai mare decât al celor cauzate de HIV/SIDA sau malarie, cauzând direct 1,2 milioane de decese și influențând alte 4,95 milioane.
În cele trei decenii analizate, numărul deceselor în rândul copiilor mai mici de cinci ani, cauzate în mod direct de rezistenţa la antibiotice, a scăzut cu peste 50%, iar prevenirea şi controlul infecţiilor s-au ameliorat la bebeluşi şi la copiii cu vârste mici, în timp ce decesele în rândul adulţilor cu vârste de peste 70 de ani au crescut cu peste 80%, ca urmare a îmbătrânirii rapide a populaţiei şi a vulnerabilităţii mai mari a persoanelor vârstnice în faţa infecţiilor.
În ceea ce priveşte agenţii patogeni, decesele cauzate de „Staphylococcus aureus” rezistent la meticilină (MRSA) au crescut cel mai mult, la nivel global. Pentru bacilii Gram-negativi, rezistenţa la carbapeneme a crescut mai mult decât la orice alt tip de antibiotic.
„Scăderea deceselor cauzate de sepsis și rezistența la antibiotice în rândul copiilor mici, în ultimele trei decenii, este o realizare incredibilă. Cu toate acestea, observăm că, deși infecțiile au devenit mai puțin frecvente la copiii mici, au devenit mai greu de tratat atunci când apar. Mai mult, amenințarea pentru persoanele în vârstă va crește pe măsură ce populația îmbătrânește. Acum este momentul să acționăm pentru a proteja oamenii din întreaga lume de amenințarea reprezentată de AMR”, este semnalul de alarmă tras de dr. Kevin Ikuta, de la Universitatea din California Los Angeles (UCLA) și profesor afiliat la IHME, autor al studiului.
Din modelările computerizate realizate de cercetători, numărul victimelor directe ar putea atinge 1,91 milioane pe an la nivel mondial, iar până în 2050 se estimează o creştere cu peste 67% în comparaţie cu 2021.
„S-au înregistrat progrese reale în abordarea RAM, în special în rândul copiilor mici, dar constatările noastre arată că trebuie făcut mai mult pentru a proteja oamenii de această amenințare globală în creștere pentru sănătate. Până în 2050, infecțiile rezistente ar putea fi implicate în aproximativ 8 milioane de decese în fiecare an, fie ca și cauză directă a decesului, fie ca factor contributiv. Pentru a preveni acest lucru avem nevoie urgent de noi strategii pentru a reduce riscul de infecții severe prin vaccinuri, medicamente noi, asistență medicală îmbunătățită, acces mai bun la antibioticele existente și îndrumări despre cum să le folosim cel mai eficient”, a spus un alt autor al studiului. dr. Stein Emil Vollset, de la Institutul Norvegian de Sănătate Publică și profesor afiliat la IHME.
În total, între 2025 şi 2050, rezistenţa la antibiotice ar putea cauza în mod direct peste 39 de milioane de decese la nivel mondial şi ar putea fi asociată cu 169 de milioane de decese, se menționează în studiu. Descoperirile evidențiază o nevoie vitală de intervenții care să includă prevenirea infecțiilor, vaccinarea, reducerea la minimum a utilizării inadecvate a antibioticelor și cercetarea de noi antibiotice.
„Medicamentele antimicrobiene reprezintă una dintre pietrele de temelie ale asistenței medicale moderne, iar creșterea rezistenței la acestea este un motiv major de îngrijorare. Aceste constatări evidențiază faptul că AMR a fost o amenințare semnificativă pentru sănătatea globală de zeci de ani și că această amenințare este în creștere. Înțelegerea modului în care tendințele în ceea ce privește decesele cauzate de AMR s-au schimbat de-a lungul timpului și modul în care este posibil să se schimbe în viitor, este vitală pentru a lua decizii informate care să ajute la salvarea de vieți”, a declarat autorul studiului, dr. Mohsen Naghavi, lider al echipei de cercetare AMR din cadrul Institutului Health Metrics (IHME), Universitatea din Washington, SUA.
Consecințele rezistenței la antibiotice sunt semnificative și pentru economie. Pe lângă deces și invaliditate, infecția cu bacterii multirezistente are ca rezultat perioadă mai lungă de spitalizare, nevoia de medicamente mai scumpe și provocări financiare pentru cei afectați și pentru sistemul sanitar.
Vor exista diferențe considerabile la nivel global, cu o creștere de 72% a deceselor în rândul persoanelor de peste 70 de ani în țările cu venituri mari, comparativ cu o creștere de 234% în Africa de Nord și Orientul Mijlociu.
România se află în topul 3 țări europene privind riscul de rezistență antimicrobiană, atât în privința consumului de antibiotice cu spectru larg, cât și al rezistenței la antimicrobiene (AMR), alături de Bulgaria și Grecia, iar trendul nu este unul optimist, potrivit Institutului Național dee Sănătate Publică.
