Coplată pentru alegerea specialistului și stimulente pentru performanța medicală
Noua Strategie Națională de Sănătate 2023-2030, aprobată de Guvern, prevede, între altele, introducerea coplății pentru alegerea medicului și introducerea unor mecanisme inovative de plată a profesioniștilor din sistmul public de Sănătate.
Executivul a aprobat, vineri, Strategia Națională de Sănătate (SNS) 2023-2030 și Planul de acțiuni pentru perioada 2023-2030 în vederea implementării acesteia, Strategia națională de sănătate pentru prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale și combaterea fenomenului de rezistență la antimicrobiene în România, precum și Strategia națională de vaccinare până în 2030.
„Sunt trei strategii care setează prioritățile României pentru următorii şapte ani, atât în domeniul general al acordării asistenței medicale și al sănătății publice, cât și strategiile sectoriale într-un domeniu foarte sensibil, cel al infecțiilor asociate asistenței medicale – sau nosocomiale, pe înțelesul tuturor – și al rezistenței la antibiotice, pentru că cele două lucruri sunt corelate. Şi bineînțeles, cea de-a treia este legată de strategia de vaccinare și acolo e vorba despre atingerea unor indicatori care să nu permită reîntoarcerea unor boli grave în România, începând cu poliomielita, continuând cu manifestările epidemice pentru rujeolă sau rubeolă și, de asemenea, încurajează vaccinarea pe tot parcursul vieții”, a precizat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, într-o conferință de presă, la finalul ședinței de Guvern.
Noua Strategie Națională de Sănătate 2023-2030 „este constituită din trei arii strategice de intervenție care acoperă holistic protecția, promovarea sănătății și prevenția bolilor cetățenilor și a populației în ansamblu (sănătatea publică), furnizarea adecvată a serviciilor de îngrijiri de sănătate de calitate înaltă și a tehnologiilor medicale inovative, sigure și accesibile pacienților (servicii de sănătate) și funcționarea optimă și coordonată a tuturor componentelor sistemului de sănătate (sistem de sănătate inteligent, sustenabil și predictibil). Fiecare arie strategică este constituită din obiective generale (OG), obiective specifice (OS) și programe (direcții de acțiune – DA), iar măsurile (activitățile) sunt detaliate în planul de acțiuni, care este parte integrantă din strategie”, prevede actul normativ.
Printre măsurile adoptate se numără prevenția, înființarea unui fond pentru calitatea serviciilor medicale, introducerea coplății pentru alegerea medicului în unitățile sanitare publice începând din 2026, introducerea unor mecanisme inovative de plată a profesioniștilor din Sănătate, precum stimulente pentru calitatea îngrijirilor și plata pe rezultat.
Strategia de sănătate 2023-2030, adoptată ca o condiționalitate la finanțarea sistemului de sănătate din fonduri europene nerambursabile, este corelată „cu toate strategiile sectoriale, plecând de la Planul național de control al cancerului, continuând de la deja finalizatele, dar trebuie să le și aprobăm în curând, Strategia pentru boli cardiovasculare și cerebrovasculare, e vorba despre alte boli netransmisibile, cum ar fi diabetul, dar și pentru bolile transmisibile. Care este, de fapt, ideea acestei strategii? Îmbunătățirea indicatorilor stării de sănătate din România, inclusiv creșterea duratei de viață în România se poate face prin dezvoltarea, pe de o parte, a programelor preventive care fac parte integrantă din nou contract-cadru, semnat în cursul acestui an de CNAS, și implicarea medicilor de familie care în momentul de față este mult mai consistentă și aș vrea să le mulțumesc pe această cale. Pe de altă parte, schimbarea balansului către serviciile ambulatorii, către centre medicale ambulatorii, centre comunitare, cabinete de medicină de familie care să facă și diagnosticul și să dea și tratament pacientului este soluția corectă, care, pe de o parte, apropie serviciile medicale de pacienți și pe de altă parte, asigură sustenabilitatea financiară a sistemului de sănătate”, a explicat ministrul Rafila.
Noua strategie conține prevederi exprese referitoare la asigurarea rezilienței şi sustenabilității sistemului de sănătate, „atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere al resurselor umane”, a adăugat ministrul, care consideră că deși „s-au făcut multe investiţii, fără politicile esenţiale care să asigure şi forţa de muncă potrivită, celelalte investiţii nu au niciun viitor”.
Strategia propune creșterea finanțării sistemului prin eliminarea treptată a excepțiilor de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate și introducerea de asigurări private de sănătate și contribuții personale ponderate, iar „creșterea colectării fondurilor la Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate este o prioritate a acestui guvern și a tuturor guvernelor care vor urma”, a punctat ministrul.
Potrivit strategiei, sistemul românesc de sănătate nu a avut până în prezent o abordare strategică susținută, „politicile de sănătate implementate fiind în principal reactive și documentate suboptimal din punct de vedere al dovezilor științifice și al bunei practici internaționale în domeniu”, iar una dintre cauze este absența unui sistem de monitorizare și ajustare regulată a politicilor implementate în domeniul Sănătății în România.
În scopul îmbunătățirii calității îngrijirilor medicale, în Planul de acțiuni este prevăzută înființarea „Fondului pentru calitatea serviciilor medicale”, pentru recompensarea financiară a celor mai performanți furnizori de asistență medicală, pe baza unor criterii obiective și măsurabile.
De asemenea, începând cu primul trimestru al anului 2026, până la finalul anului 2028, pacientul care dorește să fie consultat și tratat de un anumit medic va achita o coplată. În această perioadă se va face pilotarea furnizării anumitor servicii medicale sau chirurgicale în unitățile sanitare publice, iar pacientul, chiar dacă este asigurat, va avea „posibilitatea alegerii profesionistului care oferă serviciile de sănătate solicitate în baza unei plăți reglementate conform legii și suportate de către beneficiar și a posibilității programării transparente a serviciului respectiv în sistemul electronic de programări”, potrivit actului normativ.
O altă măsură propusă este acordarea de stimulente pentru calitatea îngrijirilor și performanța lor, „integrate în modalitatea de plată a serviciilor și monitorizate prin sistemele de raportare digitală existente și dezvoltate de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate și de către Ministerul Sănătății”.
Alte stimulente ar urma să fie introduse pentru înrolarea medicilor de familie și a asistenților medicali comunitari în rețele teritoriale destinate managementului integrat al bolilor cronice, oferirea de servicii integrate și îmbunătățirea coordonării îngrijirilor, inclusiv prin utilizarea managerului de caz și a navigatorului de pacienți.
Aceste stimulente sunt propuse în condițiile în care strategia prevede constituirea de rețele teritoriale pentru furnizarea integrată a servicii de sănătate pentru principalele patologii cu impact negativ major în mortalitate și dizabilitate.
Alte măsuri vizează revizuirea sistemului de stabilire a prețurilor medicamentelor, pentru a stimula prezența pe piață și eliberarea medicamentelor generice și biosimilare, precum și pentru creșterea capacității naționale de producție, precum și simplificarea procedurilor pentru aprobarea studiilor clinice.
Referitor la strategia privind limitarea și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale și a rezistenței la antimicrobiene, ministrul Rafila a menționat că „sunt o mulțime de acțiuni specifice prevăzute în cadrul acestei strategii, însă noi n-am așteptat să aprobăm această strategie. Este o strategie multisectorială, adică nu este vorba doar despre sectorul sanitar, pentru că, de exemplu, antibiotice se folosesc și în sectorul veterinar, cel puțin o cantitate echivalentă cu ceea ce se folosește în sectorul uman. Discutăm și de poluarea mediului și de apariția în mediu a bacteriilor multirezistente. Lucrul ăsta trebuie monitorizat, datele trebuie integrate într-o platformă unică. Însă ceea ce a ținut de noi din punct de vedere tehnic, am realizat foarte multe acte normative până în momentul de față, adică n-am așteptat hotărârea de Guvern cu strategia, o serie întreagă dintre acțiunile care sunt prevăzute acolo au fost deja realizate prin dezvoltarea laboratoarelor de microbiologie la nivelul spitalelor, inclusiv prin PNRR finanțăm această activitate, dezvoltarea ghidurilor de bună practică în domeniul microbiologiei, epidemiologiei și prescripției de antibiotice”, a mai spus ministrul, subliniind că în momentul de față au loc sesiuni de pregătire a personalului din spitalele din România.
Alexandru Rafila a explicat că „prevenirea infecțiilor, în sine, și reducerea la zero nu este posibilă”, dar important este „să cunoaștem amploarea fenomenului, să existe posibilitatea de diagnostic în spitale și implicit de raportare a prezenței acestor infecții și luarea de măsuri preventive, de eventuală extindere în focare a acestor infecții într-o unitate sanitară, mai ales dacă discutăm de bacterii multirezistente. Problema nu este neapărat a incidenței infecțiilor, ci problema este a gravității infecțiilor. Iar aceste infecții produse de bacterii multirezistente, infecțiile invazive, sunt cele care trebuie controlate îndeaproape. Pe de altă parte, scăderea rezistenței la antibiotice în țara noastră, cum se întâmplă, de exemplu, nivele foarte reduse în țările din nordul Europei este posibilă doar în condițiile în care consumul de antibiotice și din România este supus unui control strict. Antibioticele sunt strict pentru tratarea infecțiilor bacteriene în cantitățile și cu tipul recomandat. Există o știință a acestor prescripții. Ne preocupă informarea nu numai a medicilor, ci și a farmaciștilor și a populației generală în ceea ce privește prescripția de antibiotice”.
În ceea ce privește strategia referitoare la vaccinare până în anul 2030, ministrul a ținut să transmită un mesaj „extrem de clar, n-are niciun fel de legătură cu obligativitatea vaccinării, deci nu prevede niciun fel de obligativitate, dar este o strategie care acordă sarcini, dacă vreți, instituțiilor publice și medicilor, corpului medical în general, în ceea ce privește desfășurarea unei activități corecte de informare, să asigure resursele pentru vaccinare și să putem, la fel ca și predecesorii noștri, să ținem în frâu bolile transmisibile care pot fi prevenite prin vaccinare. Iar referirile care au existat mai mult în discuții publice, legate de atingerea unei ținte de vaccinare, de exemplu, de 95%, nu se referă la ținta în sine, ci la faptul că dacă se atinge acea țintă în mod constant, an de an, atunci riscurile, pentru populație în general și pentru copii în mod special, de a se îmbolnăvi sunt foarte, foarte reduse sau inexistente. Noi trebuie să ne păstrăm statusul de țară fără poliomielită, fără epidemii de rujeolă, fără epidemii de rubeolă și să oferim o șansă a femeilor din România, prin vaccinarea împotriva infecției cu Papilloma Virus. Despre asta este vorba și orice fel de altă interpretare nu are legătură cu realitatea”, a punctat Alexandru Rafila.
