Legea privind măsurile igienico-sanitare pentru situaţii deosebite de risc epidemiologic sau biologic, la mâna Parlamentului

Ministrul sănătății, Nelu Tătaru, spune că actul normativ a fost pus în concordanță cu decizia CCR și este necesară aprobarea sa în procedură de urgență, pentru a se putea „gestiona şi controla” pandemia de COVID -19, avertizând că în acest moment autoritățile nu mai au pârghii pentru asta.

 

Guvernul a aprobat, în ședința de luni, Legea privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic şi a transmis-o Parlamentului spre dezbatere şi adoptare în procedură de urgenţă, noile măsuri fiind necesare în contextul în care Curtea Constituțională (CCR) a decis, săptămâna trecută, că pacienții cu Covid-19 nu mai pot fi ținuți în carantină sau izolare în lipsa unei legi speciale.

Potrivit ministrului Sănătății, proiectul legislativ era necesar „pentru a gestiona şi controla pandemia prin care trecem. Aţi putut observa de vineri şi până astăzi modificările de observare sau de abordare a tot ce a însemnat carantină, a tot ce înseamnă izolare, chiar şi internarea în spital”, a declarat Nelu Tătaru, exprimându-și îngrijorarea că riscul unei politizări excesive a situației epidemiologice din care încă nu am ieșit pune în pericol sănătatea populației.

„Cred că este momentul ca fiecare dintre noi, dincolo de culoare politică, să ne revenim și să gestionăm acest moment. Știu că avem un an cu două tururi de alegeri. Știu că avem un an în care se decide soarta pe patru ani. Dar cred că avem de decis o soartă a populației pe următorii zeci de ani în acest moment”, a spus ministrul Sănătății, luni seara, la un post central de televiziune.

 

Ministrul Sănătăţii și-a exprimat îngrijorarea că, în contextul în care numărul de persoane care au părăsit izolarea sau carantinarea voluntară şi au solicitat punerea în concordanţă cu decizia CCR este îngrijorător de mare, există riscul ca toate măsurile luate până acum să fie zădărnicite, menționând chiar că situația a scăpat deja de sub control.

„Dacă e să facem o evaluare, de ieri până astăzi, deşi astăzi avem 250 de cazuri noi la 4.600 de teste, avem o diferenţă de număr de pacienţi în spitale de 550. Deci, vă gândiţi că avem 300 de ieri, cu 250, 550 mai puţini pacienţi internaţi, în acest moment, în spitale. Suntem într-un moment în care acest proiect de lege a fost aprobat în şedinţa de Guvern, merge în regim de urgenţă în Parlament, sper ca un interes naţional, un interes de sănătate publică, sănătatea poporului român să nu lase loc de interpretare politică”, arăta ieri, Nelu Tătaru, după aprobarea actului normativ în Guvern, subliniind că acesta a fost pus în concordanţă cu cerinţele Curţii Constituţionale privind carantinarea şi izolarea persoanelor cu COVID-19.

 

Ministrul a făcut apel la populație să respecte regulile de prevenție, atrăgând atenția că amânarea măsurilor de relaxare de la 1 iulie ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru toată lumea. „Dacă nu se gândesc la noi, la corpul medical, la tot ce înseamnă guvern, care facem niște eforturi și gândim doar la o erodare politică, atunci vom ajunge să vedem că sănătatea acestui popor este pusă într-adevăr în pericol”, a punctat Tătaru.

„Toată lumea trebuie să înțeleagă că, dacă acum două luni, două luni jumătate era instinctul de conservare foarte accentuat, era teama și puteam gestiona și cu participarea populației acest lucru, în acest  moment de fake news-uri, de îndemnare la nesocotirea unor reguli, de bagatelizare a tot ce a fost în aceste patru luni de zile, avem și o relaxare totală a unei părți din populație. Eu sper că se vor trezi și vor conștientiza momentul prin care trecem”, sugerând să se privească dincolo de granițe, unde „au revenit niște restricții”.

 

Pe de altă parte, ministrul Sănătății și-a manifestat îngrijorarea că, începând de vineri, organele de control nu mai pot interveni, de pildă, în cadrul unor situații de genul celebrei „hore de pe litoral”. „Acele sintagme de limitare a unor libertăți fundamentale sunt înțelese greșit și de o parte a populației de rând, dar sunt greu gestionabile și de noi”, a recunoscut NeluTătaru.

Ministrul a arătat, de asemenea, că în starea de alertă nu se mai poate detaşa personal medical dintr-un spital în altul la fel de uşor cum se întâmpla în timpul stării de urgenţă, ceea ce face mai dificilă tratarea pacienților. „S-au diminuat aceste detaşări şi atunci a trebuit (…) să transferăm bolnavi dintr-o parte în alta, din terapiile intensive care erau suprapopulate în terapiile intensive ale spitalelor care aveau locuri. În starea de urgenţă detaşam chiar în acel loc personal. Nu s-a mai putut face în acest moment”, a explicat oficialul.

 

La rândul său, șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, arată că proiectul de lege adoptat de Guvern nu se referă numai la COVID-19, ci şi la alte situaţii de risc epidemiologic sau biologic, atrăgând atenția că amenzile rămân valabile.

„Prin proiectul de lege pe care au lucrat Ministerul Justiţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne am dorit să abordăm problema mai general, nu este problemă numai pentru COVID, este un proiect de lege care poate fi aplicat şi în alte situaţii de risc biologic sau epidemiologic. (…) Despre amenzi, aici legea este corelată cu Codul penal (…) şi rămân valabile luarea unor măsuri, inclusiv cele penale, care sunt corelate cu Codul Penal, în legea respectivă”, a spus Raed Arafat, menționând că în noul proiect de lege sunt definite carantinarea şi izolarea, precum şi situaţiile în care se instituie aceste măsuri.

 

Aşa cum a fost prevăzută în proiectul de lege privind iniţierea unor măsuri igienico-sanitare pentru situaţii deosebite de risc epidemiologic sau biologic aprobat luni de Guvern, definiția carantinei este în concordanță cu Regulamentul Internaţional Sanitar şi se referă la persoanele sănătoase care „pot fi expuse, pot fi în perioada de incubaţie” a coronavirusului sau a oricărui alt factor de risc.

„Proiectul de lege la care s-a lucrat până astăzi dimineaţă, este un proiect de lege care poate fi aplicat şi în alte situaţii de risc biologic sau epidemiologi, nu doar pentru Covid-19. Am încercat să fie cât mai clare acţiunile şi termenii introduşi în legea respectivă, care începe prin mai multe definiţii. Carantina persoanelor, de exemplu, acum are o definiţie asemănătoare cu Regulamentul Internaţional Sanitar, ea reprezintă o măsură de prevenire a răspândirii bolilor infecto-contagioase, constând în separarea fizică a persoanelor sănătoase, suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent patogen, de alte persoane, în spaţii special desemnate de către autorităţi, la domiciliu sau în locaţia declarată de către persoana carantinată. Deci, carantina, de acum încolo, se va referi la persoanele care sunt sănătoase, dar care pot fi expuse, pot fi în perioada de incubaţie şi aşa mai departe”, a explicat Raed Arafat.

 

Pe de altă parte, APADOR-CH susține că noul proiect de act normativ privind carantina și izolarea ar fi fost înțelept și chiar legal să fi fost postat, înainte de adoptare, în dezbatere publică „timp de câteva zile, astfel încât societatea civilă și poate unii specialiști în legislație să vină cu idei de îmbunătățire a proiectului, astfel încât acesta să nu mai poată fi contestat ulterior”.

Asociația consideră că „bâlbele de legiferare din perioada pandemiei, regulile concepute pe repede înainte fără o gândire strategică, stau la baza situației în care ne aflăm acum, când persoane infectate cu Covid 19 sunt eliberate din spitale, fără posibilitate de monitorizare, în timp ce altora, care se simt rău, le este frică să se prezinte la spital, ca să nu fie internate abuziv. Carantina și izolarea în caz de boli contagioase au nevoie de un cadru legal bine fundamentat, ce se va aplica oricând, pe termen lung, afectează drepturile și libertățile cetățenilor și nu trebuie tratat doar ca o replica țâfnoasă dată de un executiv grăbit unei Curți Constituționale pe care o consideră ostilă”, se subliniază APADOR-CH într-un comunicat, în care se menționează că menționând că a identificat patru „lacune grave” ale noii legi.

 

Pe 25 iunie, Curtea Constituţională a admis sesizarea Avocatului Poporului în legătură cu art. 25 alineatul (2) teza a doua din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi art. 8 alin. (1) din OUG 11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei.

Curtea Constituţională explică, în motivarea deciziei, că textele de lege privind internarea obligatorie şi carantina în timpul epidemiei sunt neconstituţionale, deoarece sunt lipsite de claritate şi previzibilitate, au un caracter incert şi dificil de anticipat şi nu oferă garanţii privind respectarea unor drepturi şi libertăţi fundamentale.

De asemenea, CCR susţine că instituirea carantinei în România prin OUG reprezintă o veritabilă privare de libertate şi o restrângere a drepturilor fundamentale. Și pentru că privarea de libertate nu poate fi stabilită decât prin lege, CCR decide că Ordinul de ministru prin care s-au stabilit condițiile carantinării este neconstituțional. Motivarea CCR a fost publicată la jumătatea săptămânii trecute.