Ziua Mondială a Siguranței Pacientului, celebrată de medici, pacienți și autorități
Principalii actori din domeniul sănătății s-au reunit la Spitalul Colțea, pentru a marca Ziua Mondială a Siguranței Pacienților, iar seara, fântânile urbane din Piaţa Unirii, clădiri emblematice, monumente, instituţii publice și spitale au fost iluminate în portocaliu.
Cu prilejul Zilei Mondiale a Siguranței pacientului, celebrată anual în ziua de 17 septembrie, Autoritatea Națională de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS) a organizat, marți, în Amfiteatrul Spitalului Clinic „Colțea”, o conferință la care au fost prezenți principalii actori din domeniul sănătății – reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, ai Guvernului, Ministerului Sănătății, ANMCS, CNAS, ASSMB, ai Colegiului Medicilor România, UMF „Carol Davila” din București, Organizației Mondiale a Sănătății – Biroul România, directori de spitale și medici, alături de reprezentanți ai asociațiilor de pacienți reprezentative la nivel național.
Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Academia de Ştiinţe Medicale, Consiliul Naţional al Siguranţei Pacientului, Colegiul Medicilor România, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, Primăria Capitalei și Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB).
În deschiderea evenimentului, care a avut ca scop creșterea gradului de conștientizare a necesității unei implicări mai active a autorităților, a societății civile și a personalului medical pentru îmbunătățirea siguranței pacienților, conf. dr. Diana Loreta Păun, consilier Administrația Prezidențială, a arătat că, pentru siguranța pacientului „este nevoie de un angajament continuu din partea tuturor: de la sprijinirea personalului medical prin îmbunătățirea condițiilor de muncă și reducerea suprasolicitării, până la prevenirea burnout-ului. Este necesară diagnosticarea corectă și la timp, ceea ce înseamnă șansa la o viață mai bună, la tratamente corecte și la un sistem de sănătate care își respectă pacienții. Trebuie să ne asigurăm că fiecare diagnostic este corect și în timp util, pentru a evita complicațiile și a îmbunătăți viețile celor pe care îi tratăm. În același timp, trebuie să investim în comunicare și colaborare eficientă în echipele medicale și să susținem educația continuă a personalului medical. În acest context, spitalele au un rol crucial în garantarea siguranței pacienților prin crearea unui mediu de îngrijire sigur, prin implementarea unor proceduri riguroase și prin asigurarea unei comunicări eficiente între toți membrii echipei medicale”.
Mircea Abrudean, secretarul general al Guvernului, a subliniat că „importanța critică a diagnosticului corect și în timp util este cheia către îngrijirea și tratamentul de care pacienții au nevoie pentru a se vindeca, sau chiar a le salva viața. Este important sprijinul pe care World Health Organization (WHO) îl acordă autorităților publice din România, inclusiv Guvernului, pentru că ne ajută să consolidăm sistemul de sănătate și să identificăm în permanență noi moduri de a susține sistemul medical, atât ca infrastructură medicală cât și pentru pregătirea personalului. Sistemul sanitar global a fost încercat fără precedent, în ultimii ani, cu provocări care ne-au arătat importanța colaborării și nevoia urgentă de a pune siguranța pacienților în centrul fiecărei politici și practici medicale. Da, siguranța pacientului este un pilon fundamental al oricărui sistem de sănătate”, a punctat Abrudean.
Prof. dr. Carmen Orban, consilier al prim-ministrului, a asigurat pacienții că Guvernul depune eforturi constante pentru a li se oferi condiții optime, asistență medicală și servicii de îngrijire de calitate, iar medicii sunt „alături de ei, în slujba lor, cu empatie și profesionalism, așa cum am învățat și am depus jurământul”.
Prof. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a subliniat că siguranța pacientului „este un fenomen complex”, care trebuie „să ducă pacientul într-o zonă de siguranță a intervenției terapeutice”, dar care nu poate fi garantată doar prin măsuri administrative sau juridice, iar „pe lângă diagnostic și intervențiile terapeutice, pacienții trebuie să fie informați despre ce urmează să li se întâmple, trebuie să existe un dialog constant cu ei și familiile lor”, dialogul și comunicarea personalului medical cu pacientul fiind un proces care ține în primul rând de educație și de timp, recunoscând însă că acest aspect este uneori dificil, din cauza suprasolicitării personalului medical, care nu este suficient.
Rafila a amintit că, în anii ’80, când el și-a început studiul clinic la Spitalul Colțea, deși resursele de diagnostic și terapeutice erau „mult sub nivelul celor de astăzi, siguranța pacientului nu era neglijată, iar profesionalismul, respectul și rigoarea care guvernau instituțiile medicale erau foarte importante și cadrele didactice din acea perioadă erau personalități greu de egalat, cel puțin în zona de medicină clinică”.
În același context, Alexandru Rafila a vorbit despre proiectele derulate la nivelul Ministerului Sănătății, menționând că, în prezent, se desfășoară în spitalele din România 120 de proiecte care vizează controlul infecțiilor asociate asistenței medicale, iar ministerul, prin comisiile de specialitate, lucrează la „noi standarde de angajare în diversele categorii de scții medicale și diversele categorii de spitale, pentru că normativele care funcționează în momentul de față sunt vechi de vreo 20 de ani”.
Rafila a evidențiat colaborarea dintre Ministerul Sănătății cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), pentru a asigura un sistem de sănătate predictibil și rezilient, orientat către pacient. „Astfel, singurul răspuns pe care putem să-l dăm față de siguranța pacientului este să lucrăm împreună, toate instituțiile menționate și, bineînțeles, alături și de universitățile de Medicină și Farmacie, de Colegiul Medicilor și de asociațiile de pacienți”, a afirmat ministrul, concluzionând că „siguranța și confortul pacientului trebuie să fie cartea noastră de căpătâi, atunci când ne exercităm, fie profesiunea medicală, fie cea administrativă”.
Conform OMS, erorile de diagnostic reprezintă până la 16% din prejudiciile evitabile suferite de pacienţi, iar pentru a ajunge la un diagnostic corect, pacienţii şi echipele de îngrijire a sănătăţii lor trebuie să lucreze împreună. „Aceasta implică discuţii cu pacientul, examinare, testare şi revizuire a rezultatelor înainte de a ajunge la diagnosticul şi tratamentul final. Erorile pot apărea în orice stadiu şi pot avea consecinţe semnificative. Diagnosticul întârziat, incorect sau ratat poate prelungi boala şi uneori poate provoca dizabilitate sau chiar deces”, a explicat dr. Caroline Clarnival, reprezentanta OMS în România.
Reprezentanta OMS în România a menționat că principalii pași din procesul de diagnosticare sunt analizarea istoricului medical și examinarea pacientului, testarea și interpretarea rezultatelor, comunicarea rezultatelor către pacient și/sau aparținători și diagnosticarea, tratarea și evaluarea eficienței tratamentului.
În fiecare an, la data de 17 septembrie, sistemele de sănătate din întreaga lume celebrează Ziua Mondială pentru Siguranța Pacienților, cu scopul de a conștientiza necesitatea implicării active a autorităților, societății civile și personalului medical pentru îmbunătățirea siguranței pacienților, la toate nivelurile de îngrijire.
Tema Zilei Mondiale a Siguranței Pacientului 2024, stabilită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), este „Îmbunătăţirea diagnosticului pentru siguranţa pacienţilor”, iar campania globală de conștientizare se desfășoară sub sloganul „Get it right, make it safe!” („Un diagnostic corect înseamnă siguranţă!”), pentru a sublinia importanța unui diagnostic corect și la timp pentru siguranța pacienților.
Portocaliu este culoarea stabilită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) ca simbol al Zilei Mondiale a Siguranței Pacientului, iar marți seară, fântânile urbane din Piaţa Unirii, clădiri emblematice, monumente şi instituţii publice din Bucureşti şi din ţară, precum şi spitale vor fi iluminate în portocaliu.
Sursă foto: ANMCS/Facebook
