Creșterea rezistenței la antibiotice, o nouă posibilă consecință a pandemiei de Covid-19
Automedicația la care apelează mulți dintre cei care evită să meargă la medic, dar și administrarea de antibiotice pacienților cu forme ușoare ale bolii pot fi cauzele care vor duce la accentuarea acestei probleme cu care se confruntă sistemele medicale.
Societatea Română de Rinologie și Societatea Națională de Medicina Familiei au lansat, în urmă cu ceva vreme, campania Coaliția AMR 2050, având ca obiectiv conștientizarea și informarea publicului larg și medicilor cu privire la rezistența antimicrobiană (AMR). Înainte de pandemie, datele comparate despre consumul de antibiotice în România și Uniunea Europeană, publicate de Eurostat și evaluate în cadrul unui studiu al Societății Române de Rinologie și al Societății Naționale de Medicina Familiei, erau îngrijorătoare și relevau că românii folosesc în continuare antibiotice într-un mod incorect, pentru simple răceli sau dureri în gât, iar numărul care apelează la aceste practici este considerabil. Dacă la nivel european, 20% din populație utiliza antibiotice în răceală și gripă, în România, procentul celor care apelează la antibioterapie pentru astfel de afecțiuni era de 30%.
Inițiatorii campaniei atrag acum atenția că pandemia ar putea avea drept consecință o creștere a rezistenței microbiene la antibiotice, pe fondul acestui obicei al românilor de a lua antibiotice pentru aproape orice, inclusiv pentru Covid-19. Mulți dintre pacienții asimptomatici sau care prezintă simptome dar nu vor să meargă la medic își administrează antibiotice, convinși că au găsit singuri leacul pentru boala care a dat peste cap toată planeta.
Un alt factor care poate favoriza creșterea rezistenței la antibiotice constă în faptul că se administrează astfel de medicamente chiar și în cazul pacienților cu forme ușoare de Covid-19, în condițiile în care este vorba de o infecție virală, mai spun reprezentanții celor două societăți medicale.
Dr. Daciana Toma, membră a Societății Naționale de Medicina Familiei, spune că „o clarificare a protocolului de tratament pentru SARS-CoV-2, prin introducerea prevederii care stipulează că antibioticele nu se utilizează în tratamentul Covid-19 dacă nu există suspiciune de suprainfecție bacteriană, era necesară, astfel încât să nu asistăm la escaladarea rezistenței antimicrobiene. Într-adevăr, administrarea nejustificată a antibioticelor poate avea consecințe asupra pacientului și asupra rezistenței bacteriene la nivel macrosocial”.
Dr. Dina Mergeani
La rândul său, dr. Dina Mergeani, președintele aceleiași societăți, subliniază că un semnal de alarmă în acest sens a venit și din partea Organizației Mondiale a Sănătății, care a transmis că pandemia de Covid-19 prezintă riscuri care ar putea afecta lupta împotriva rezistenței antimicrobiene.
Avertismentul a fost lansat în urma concluziilor unui studiu efectuat în unitățile de terapie intensivă din 88 de țări, care a arătat că, deși doar 54% dintre pacienți au fost suspectați sau s-a dovedit că au o infecție bacteriană, 70% dintre aceștia au primit cel puțin un antibiotic, fie în scop profilactic, fie terapeutic.
„Conștientizarea populației cu privire la pericolele consumului nejustificat de antibiotice reprezintă o preocupare veche a SNMF, pentru că acest comportament riscant afectează negativ activitatea medicilor de familie. Există de-a dreptul un mit atunci când vorbim de consumul de antibiotice în România, conform căruia antibioticele ar fi utile în aproape toate afecțiunile acute, indiferent că vorbim de răceli sau dureri de spate. Ori această situație trebuie corectată”, a precizat dr. Dina Mergeani.
