Românii au început să conștientizeze riscurile abuzului de antibiotice
Un studiu efectuat de studenții la Farmacie relevă că majoritatea populației cunoaște regulile de administrare și respectă indicațiile medicilor în acest sens.
În cursul lunii noiembrie a anului trecut, Federaţia Asociaţiilor Studenţilor Farmacişti din România (FASFR) lansa campania Antibioticum, având ca principal scop conștientizarea populației cu privire la riscurile rezistenței la antibiotice și la factorii care duc la apariția acestei situații.
Pe lângă acțiunile de informare în această privință, desfășurate atât în centrele universitare cât și în mediul on-line, studenții farmaciști au efectuat și un studiu, pentru a putea înţelege mai bine cauzele consumului iraţional de antibiotice în România. Astfel, alături de materialele informative au fost distribuite în cadrul campaniei și mai multe chestionare cu câteva întrebări referitoare la consumul de antibiotice.
Au fost completate 3.381 de astfel de chestionare, iar studenții spun că rezultatele studiului sunt unele promițătoare. Din răspunsurile primite de la participanți reiese că 86,9% dintre ei nu iau antibiotice atunci când sunt răciți și doar 14,3% ar solicita un antibiotic utilizat în trecut, dacă ar avea simptome similare cu ale afecțiunii tratate atunci.
Totodată, 88,3% dintre respondenți știu că nu trebuie folosite antibioticele prescrise altei persoane cunoscute, pentru o afecţiune asemănătoare, iar 86,7% ştiu că tratamentul trebuie oprit doar după administrarea întregii cantităţi prescrise, conform schemei de tratament recomandate de medic.
Pe baza acestor rezultate, reprezentanții FASFR au concluzionat că un mare segment al populaţiei chestionate cunoaşte principalele reguli de administrare a antibioticelor şi urmează indicaţiile primite de la personalul medical calificat.
Cu totul altfel stau lucrurile atunci când vine vorba de cunoașterea semnificaţiei termenului de „antibiogramă” şi utilizarea acesteia în alegerea tratamentului. Astfel, doar 48,9% dintre respondenți ştiu ce reprezintă antibiograma, iar 40% dintre ei nu au efectuat niciodată acest test de depistare a sensibilităţii agentului patogen la substanţa medicamentoasă administrată. În acest context, viitorii farmaciști reamintesc faptul că România se află în continuare pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte rezistenţa la antibiotice.
Aceștia spun că rezistenţa la antibiotice ameninţă sănătatea publică tot mai mult cu fiecare an, incluzând aici și siguranţa alimentară, dar şi dezvoltarea socio-economică la nivel global. Principalii factori care alimentează acest proces sunt utilizarea excesivă şi iraţională a antibioticelor atât la oameni, cât şi la animale, managementul deficitar al instituţiilor sanitare, dar şi nerespectarea schemelor terapeutice. Astfel, boli infecţioase precum pneumonia, tuberculoza sau gonoreea au devenit tot mai greu de tratat.
„Ca viitori profesionişti în domeniul sănătăţii, dorim să tragem un semnal de alarmă faţă de numărul mare de consumatori de antibiotice în rândul populaţiei din România şi prescrierea acestui tip de medicamente fără a verifica dacă este într-adevăr vorba de o infecţie bacteriană şi fără efectuarea şi consultarea antibiogramei pacientului. Aceasta este o etapă deosebit de importantă pentru identificarea agentului patogen şi a celui mai eficient şi sigur tratament, atât în ceea ce priveşte recuperarea pacientului, dar şi prevenirea rezistenţei la antibiotice, oferind pacientului ocazia de a mai utiliza şi în viitor acest tratament cu succes, dacă este necesar şi recomandat. Solicităm tuturor profesioniştilor din domeniul sănătăţii să acorde o importanţă sporită acestui subiect, să urmeze toţi paşii necesari diagnosticării corecte şi recomandării unei scheme de tratament adecvate, alături de oferirea tuturor informaţiilor, detaliilor şi indicaţiilor necesare pacientului”, se arată într-un comunicat al FASFR.
