Ziua Internațională a medicului. La mulți ani cu respect și recunoștință!

Ziua Internațională a Medicului este marcată în lume întreaga lume la începutul lunii octombrie, la inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății și a Organizației Medici Fără Frontiere.

 

Se spune despre medici că sunt „prelungiri ale mâinii lui Dumnezeu”. Și, pe bună dreptate, când vedem câte vieți sunt salvate de acești slujitori ai lui Hipocrate, nu putem găsi o sintagmă mai bună pentru a descrie minunile care se întâmplă zilnic lângă noi, chiar dacă de multe ori ni se par firești. Pentru a-i onora pe medici, la inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății și a Organizației Medici Fără Frontiere, începând cu anul 1984, la înceeputul lunii octombrie, se sărbătorește Ziua Internațională a Medicului, al cărei obiectiv principal este cooperarea și colaborarea activă a medicilor din întreaga lume. În România, această zi este celebrată chiar în prima zi a lunii.

Multe țări de pe continente diferite s-au alăturat inițiativei, iar această zi este celebrată la începutul lunii octombrie, deși multe state își au propria lor zi în care onorează activitatea medicilor, așa cum se întâmplă și în România, care marchează Ziua Internațională a Medicului chiar în prima zi a lunii octombrie.

Probabil nu întâmplător, Ziua Medicului a fost stabilită la doar câteva zile distanță de Ziua Farmacistului, celebrată pe 25 septembrie, profesioniștii din cele două domenii ale sistemului medical având un rol esențial în îngrijirea sănătății omului.

 

Profesia de medic este una dintre cele mai vechi de pe pământ. Desigur, la început, vindecătorii din Arsenal erau plantele medicinale și anumite ritualuri prin care se tratau doar răni ușoare, iar vindecarea era considerată mai degrabă mistică, de aceea vracii și șamanii erau respectați și chiar venerați de întreaga comunitate. Cu timpul, medicina a devenit știință.

Cel mai cunoscut medic al antichității este Hipocrate, considerat părintele medicinii. El a fost primul care şi-a dat seama că fiecare boală are propriile ei cauze şi primul care a încercat să identifice întâi boala (adică să ofere un diagnostic), apoi să caute un leac pentru boala în cauză. Și tot el este autorul „Jurământului” profesional – un cod al tuturor medicilor din lume, din toate timpurile. Chiar și astăzi, la primirea diplomei, doctorii rostesc jurământul hipocratic. După el, amprente puternice au lăsat în medicină Avicenna, Asclepia, Paracelsus, Eustace, Galen, Vesalius, Jenner, ale căror realizări științifice au contribuit la promovarea științei medicale li au stat la baza descoperirilor următoare.

 

Dacă medicul medieval și renascentist era un erudit, bun cunoscător al textelor clasice, al astrologiei și alchimiei, medicul modern trebuie să fie aproape savant, să aplice știința actuală și să identifice permanent căi și mijloace noi în lupta cu boala și cu condițiile de mediu natural și social.

Medicii moderni au folosit cunoștințele științifice ale predecesorilor lor și le-au îmbogățit continuu, iar la ora actuală se vorbește despre medicină bazată pe dovezi, despre robotică medicală, telemedicină și o medicină a viitorului în care vom folosi termeni ca IA (inteligență artificială) Age Tech, Empatie artificială, cloud computing, machine learning, IoT, blockchain și alte inovații din domeniul tech. Bolile vor fi mult mai bine înțelese și diagnosticarea lor va fi din ce în ce mai precisă, iar oamenii vor putea să își monitorizeze starea de sănătate cu ajutorul deviceurilor portabile și accesul la un doctor nu va mai implica o birocrație atât de mare.

Multe boli au încă multe necunoscute și se așteaptă noi descoperiri prin care să li se găsească un  tratament, așa că profesia de medic rămâne în continuare foarte dificilă, dar la fel de prestigioasă, deoarece oamenii își pun viețile în mâinile doctorului care, nu numai că trebuie să-și cunoască bine profesia, ci este necesar să aibă și calități umane precum conștientizarea, sociabilitatea, empatia, stabilitatea emoțională și, cel mai important, să-și asume responsabilitatea pentru procedura medicală angajată.

 

La noi, din păcate, așa cum spunea recent președintele Colegiului Medicilor, prof. univ. dr. Daniel Coriu, „Vorbim despre două Românii”. Din cei 55.000 de medici câți are țara noastră la ora actuală, peste 50% sunt concentraţi în Bucureşti, Dolj, Cluj, Timişoara, Târgu Mureş şi Iaşi, în timp ce celelalte 36 de judeţe sunt nevoite să-și împartă cei 27.000 de medici rămași. Mai mult, deși aproximativ o cincime din total sunt medici de familie, în 424 de localități din țară nu există niciun medic de familie, iar în mediul rural sunt de 20 de ori mai puțini decât în urban.

Și asistența medicală ambulatorie de specialitate, asigurată prin intermediul ambulatoriilor de specialitate, a centrelor medicale, policlinicilor, centrelor de diagnostic şi tratament etc., este reprezentată prin unități situate, în majoritate, în mediul urban, în rural fiind de 23 de ori mai puține astfel de cabinete medicale.

Și majoritatea spitalelor județene, municipale și orășenești se confruntă cu deficiențe majore în specialități medicale precum Medicina de urgență, Cardiologia, Nefrologia, Alergologia, Hematologia, Pediatria, Neonatologia, Pneumologia, Gastroenterologia etc., iar despre Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie toracică sau Neurochirurgie nici nu se poate discuta, a punctat profesorul Coriu în cadrul unei întâlniri cu medicii și cu autoritățile din județul Tulcea.

În acest context, sănătatea devine tot mai prețioasă, iar noi toți avem datoria să-i respectăm și să-i prețuim pe slujitorii lui Hipocrate și sfaturile lor.

 

Le mulțumim și noi medicilor care-și respectă profesia și au grijă de fiecare pacient cu aceeași dăruire și ne exprimămăm aprecierea și recunoștința urându-le „La mulți ani cu sănătate și realizări frumoase!”