Prof. dr. Daniel CORIU: Medicii trebuie încurajați să raporteze incidentele medicale

O nouă viziune asupra actului medical, care impune transparență, seriozitate și rigoare, ar putea eficientiza mecanismele de răspundere civilă şi disciplinară și ar putea sta a baza unei noi legi a malpraxisului, care să ducă la îmbunătățirea gestionării greșelilor medicale în România. 

 

La Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babes” din Timișoara a avut loc, pe 16 noiembrie, cea de-a treia dezbatere pe tema erorilor medicale și raportarea acestora, organizate de Colegiul Medicilor din România (CMR) la nivel național, în urma cărora ar urma să se identifice problemele din sistemul medical românesc și să se găsească soluții de îmbunătățire a gestionării greșelilor medicale.

Președintele CMR, prof. univ. dr. Daniel Coriu, a reiterat ideea susținută în cadrul dezbaterilor pe aceeași temă, care au avut loc în București, la Academia Română, la propunerea președintelui instituției, acad. Aurel Pop, că „în România nu avem o cultură care să permită învățarea din greșelile medicale”.

Președintele CMR a arătat că în România se practică medicina defensivă, care a devenit „un fenomen” despre care se poate vorbi „atunci când decizia medicală este luată pentru a evita un potenţial risc în conflict litigios. Medicul respectiv a luat măsuri pentru a se proteja în caz de eşec terapeutic, dar nu este benefic nici pentru pacient şi nici pentru sistemul sanitar, pentru că mai ales în acele situaţii riscante, cu pacienţi gravi, medicul va evita să îşi asume riscul de a interveni. Medicina defensivă se vede mai ales în specialităţile chirurgicale, neurochirurgie, obstretică-ginecologie, ortopedie”, a declarat profesorul Daniel Coriu, la Timișoara.

 

Președintele CMR consideră că erorile medicale se întâmplă și se repetă pentru că „noi nu am ajuns să învăţăm din greşeli. Greşeala umană şi medicală există, iar echipa medicală trebuie să înveţe din greşeli, pentru a nu le mai repeta”.

Pe de altă parte, conducerea CMR consideră că medicii nu sunt singurii responsabili de producerea unor erori medicale care, deși „pot fi cauzate de personalul medical, factorii ce țin de sistem sunt principalii responsabili de apariția erorilor medicale – resursele umane limitate, echiparea necorespunzătoare a unităților sanitare, legiferarea incompletă etc. Acest lucru este larg acceptat la nivel internațional”, a punctat prof. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România, reiterând, astfel, unele concluzii desprinse din dezbaterile anterioare, care au avut loc în București, sub egida Academiei Române și la care au participat medici, organizații profesionale, experți în politici de sănătate, societatea civilă, juriști și jurnaliști.

 

Prezent la fiecare dintre dezbaterile organizate de CMR pe această temă, Vlad Mixich, expert în politici de sănătate, a explicat că principala condiţie pentru raportarea şi învăţarea din greșeli medicale este ca mediul în care aceste erori se întâmplă „să fie nonpunitiv”, astfel încât acestea să nu mai fie repetate.

El a atras atenția că nimeni nu raportează voluntar o greşeală, dacă ştie că va fi pedepsit foarte aspru atunci când o face și a arătat că, în alte state din Europa „există cultura nonpunitivă care încurajează medicii şi echipele medicale să înveţe din greşelile pe care le raportează. Este foarte importantă crearea acestui mediu nonpunitiv, evident, dacă nu este vorba despre comiterea unei erori medicale comise cu intenţie sau una grosolană, care ajunge în zona juridică. Dacă mediul este punitiv, oricine ar încerca să ascundă greşeala. Atunci când există o eroare medicală, este important ca ea să fie raportată şi discutată în cadrul spitalului şi a echipelor medicale”, a explicat Mixich.

 

S-a subliniat totodată că pacientul are, la rândul lui, dreptul incontestabil de a primi, într-un timp rezonabil, compensații financiare, în cazul în care o greșeală medicală i-a cauzat o suferință sau un prejudiciu, dar actualul mecanism de răspundere civilă în caz de malpraxis nu funcționează eficient, iar polița de malpraxis nu oferă o protecție reală, așa cum a arătat Nicoleta Popescu, avocat CMR, care a subliniat că „răspunderea penală a medicilor s-a dovedit că nu este o soluție eficienta nici pentru medici, nici pentru pacienți. În cazul greșelii medicale din culpă, dorim să asigurăm un mecanism eficient de răspundere civilă și disciplinară care să garanteze respectarea drepturilor pacienților”.

Avocatul CMR a mai spus că nici medicii nu sunt mulțumiți de sistemul actual de asigurări, întrucât „polița de malpraxis nu funcționează în practică. Exista atât de multe clauze de excludere încât medicul nu este protejat deloc in situația în care se află într-un caz de malpraxis. 90% dintre polițe exclud daunele morale pentru pacienții victime ale greșelilor medicale”. De altfel, și „practica CEDO a arătat că sistemul actual nu asigură independența expertizei judiciare în cauzele de malpraxis, sistemul de medicină legală fiind direct subordonat autorităților din domeniul sănătății” a arătat Nicoleta Popescu.

 

Tocmai de aceea s-a ajuns la concluzia că este nevoie de schimbarea legislației actuale în domeniul malpraxisului, iar în vederea eficientizării mecanismelor de răspundere civilă și disciplinară în caz de malpraxis, CMR dorește să înfințeze un corp al experților medicali, „format din medici practicieni de diferite specialități, acreditați să ofere expertiză judiciară instanțelor”, astfel încât să se reducă numărul de cauze de malpraxis în zona răspunderii penale. 

Acest lucru ar permite „fluidizarea mecanismului de răspundere civilă în caz de malpraxis. În sistemul actual de gestionare a greșelilor medicale în România sunt multe disfuncționalități care nemulțumesc atât medicii cât și pacienții în situația în care o greșeală medicală generează o suferință sau un prejudiciu unui pacient, iar noi ne-am propus să discutăm problemele cât mai deschis și să venim și cu soluții”, a precizat prof. dr. Daniel Coriu.

Pe de altă parte, organizația profesională consideră că în cazul greșelilor grave sau repetate se impune ridicarea dreptului de practică a medicului pentru a proteja alți pacienți.

 

Prof. univ. dr. Dorel Săndesc, șeful Secţiei ATI a Spitalului Judeţean de Urgență din Timişoara, a spus, în completare, că în ţările dezvoltate există sistemul analizei deschise, focalizate pe găsirea cauzelor şi a mecanismelor care au dus la o complicaţie, la un incident sau la o eroare, prin care se caută cauzele, nu vinovatul.

„Acest sistem trebuie introdus şi la noi, eu o fac deja, după fiecare astfel de caz. Noi am iniţiat o platformă cu raportare anonimă a incidentelor şi accidentelor apărute în cursul îngrijirii pacienţilor, pentru că este important să vedem cum putem să reducem incidenţa unui fenomen care ţine de inevitabilitate. Un exemplu sunt infecţiile intraspitaliceşti, pentru care în România trebuie găsit şi «executat» vinovatul. Noi am putea avea zero infecţii nosocomiale, dar asta ar însemna să nu intubăm pacienţii până în trahee, până în plămân, atunci când nu mai respiră, să nu le punem catetere în artere, în vene, până în inimă, în creier, în torace, pentru că avem nevoie de perfuzii, de tratamente complexe, să nu punem sondă vezicală, gastrică… Atunci nu am avea infecţii, dar mortalitatea ar fi de 100%”, a detaliat dr. Săndesc.

 

Medicul timișorean s-a aflat pentru o vreme și de cealaltă parte a baricadei, ocupând funcția de secretar de stat în Ministerul Sănătății, dar și din această poziție a continuat să sprijine activitatea medicilor, folosindu-și experiența clinică din care a învățat, între altele, că de multe ori, infecţiile sunt „preţul plătit” în lupta cu aceste mijloace invazive, pentru a se menţine în viaţă pacienţi care altfel nu ar supravieţui.

Dr. Săndesc a explicat că „organismul uman are mai mulţi microbi decât celule proprii, care fac parte din biosfera cu care convieţuim şi sunt chiar utili în condiţii de sănătate. Dar, în condiţii grave, când pacienții ajung la ATI, imunitatea se prăbușește și acești microbi devin agresivi, atacă organismul”, a mai spus medicul. Totodată, a atras atenția că microbii devin rezistenți și din cauză că antibioticele se folosesc în creşterea animalelor. „Până la 30% dintre pacienţii care vin în spital au stafilococ rezistent. Un studiu făcut de Harvard arată că după 10 zile de antibioterapie, proprii microbi îşi cresc rezistenţa de 1.000 de ori”, a punctat dr. Dorel Săndesc, subliniind că așa cum dorește și Colegiul Medicilor și „nuanţând aceste lucruri, putem discuta deschis şi să încurajăm raportarea cazurilor”.

 

Prin dezbaterile lansate de CMR în septembrie, în Aula Academiei Române, la invitația președintelui, acad. Ioan Aurel Pop, organizația profesională a medicilor dorește să identifice problemele și să găsească soluțiile care  pot îmbunătăți gestionarea greșelilor medicale în România, prin transparență, seriozitate și rigoare.

La dezbaterea de la Timișoara au participat medici din județele Timiș, Arad, Bihor, Caraș-Severin și Hunedoara. Întâlnirile pe aceeași temă vor continua pe 23 noiembrie la UMF „George Emil Palade” din Târgu Mureș, iar în ianuarie și februarie 2023, la Cluj, Iași și Craiova.

„Sperăm ca prin aceste dezbateri, cât mai deschise și oneste, și prin propunerile concrete care vor rezulta în urma dezbaterilor, să contribuim la o mai bună aliniere a sistemului medical românesc la practicile internaționale și la creșterea gradului de satisfacție a pacienților noștri”, a subliniat prof. dr. Daniel Coriu, președintele CMR.

Concluziile desprinse în urma acestor dezbateri vor sta la baza elaborării unui proiect de act normativ care se va concretiza cu o nouă Lege a malpraxisului medical, în acord cu legislația europeană în domeniu, dar ținând cont și de realitățile din sistemul medical românesc.