Negocieri privind Contractul-cadru de furnizare a serviciilor medicale, între CNAS și Colegiul Medicilor
Reprezentanții organizației profesionale transmit că, dincolo de anumite rectificări obținute în urma negocierilor cu CNAS, problemele din sectorul spitalicesc sunt în continuare insuficient și inconsecvent abordate, iar medicii de familie sunt în continuare „împovărați” de birocrație.
În urma unei întâlniri organizată de CNAS, pe 20 decembrie, în vederea negocierii prevederilor legislative aplicabile în trimestrul I al anului 2023 pentru asistența medicală prespitalicească și spitalicească, Colegiul Medicilor din România (CMR) își exprimă dezacordul față de modul în care Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) înțelege să reglementeze .
Este vorba despre Ordinul nr. 1068/627/2021 care modifică și completează Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2021 a Hotărârii Guvernului nr. 696/2021 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021-2022, precum și prelungirea aplicării prevederilor acestuia (publicat pe pagina de web a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate – Secțiunea „Transparență decizională 2022”, în data de 11.11.2022 și actualizat în urma negocierilor la data de 22.12.2022).
Potrivit unui comunicat de presă, participarea CMR la negociere a avut loc în contextul în care, „în perioada ianuarie-noiembrie 2022, CMR a depus un efort constant de a concretiza parteneriatul instituțional CMR-CNAS-MS (cu sprijinul și susținerea Președinției și a Parlamentului României) prin crearea unui mecanism comun de elaborare a Contractului-Cadru & Norme 2023”.
„Astfel, într-o primă etapă, au fost constituite Grupuri Tehnice de Lucru formate din reprezentanți ai CMR și CNAS de la nivel tehnic, care s-au axat pe definirea problemelor și a soluțiilor posibile privind următoarele tematici: mecanisme de finanțare optimizate, diversificarea serviciilor acordate pacienților, debirocratizarea sistemului medical și creșterea accesului pacientului la servicii medicale de calitate, pentru următoarele palierele de servicii medicale: asistență medicală primară, spitale și ambulatoriu. Această modalitate de abordare s-a dovedit extrem de necesară pentru a corela perspectiva finanțatorului cu cea a profesioniștilor din sistem – medici, manageri, experți în management sanitar, mecanisme de finanțare în sistemul de sănătate și politici de sănătate publică”, se menționează în comunicatului CMR.
Astfel, în cadrul negocierii, CMR a oferit „argumente convingătoare” care au determinat reprezentanții CNAS să agreeze faptul că pentru trimestrul I al anului 2023, modificarea Proiectului de Ordin suspus negocierii, în sensul introducerii următoarelor completări:
• modul de calcul al sumei contractate prin sistemul DRG pentru furnizorii de servicii medicale spitaliceşti pentru afecțiuni acute, tarifele pe caz ponderat fiind ajustate în funcţie de rata de inflaţie stabilită pentru luna septembrie 2022, iar numărul cazurilor contractate stabilindu-se ca medie a cazurilor contractate în perioada aprilie-decembrie 2022;
• creșterea cu 15.9% pentru toate categoriile de servicii medicale spitalicești (spitalizare continuă – tarif pe caz ponderat/TCP, spitalizare de zi și cronici), cu sublinierea fermă că este o creștere necesară, dar nesatisfăcătoare pentru nevoile reale din sistem.
De asemenea, în vederea definitivării prevederilor aplicabile de la 1 aprilie 2023 (noul Contract-cadru și Normele aferente), va continua activitatea Grupurilor Tehnice de Lucru CMR-CNAS, care se va axa pe:
• corectarea/clarificarea și optimizarea prevederilor publicate în transparență decizională privind asistența medicală primară;
• fundamentarea creșterii diferențiate pentru serviciile de spitalizare continuă, cu o țintă de 25% (corelat cu indicele inflației din ultimii 3 ani și creșterea costurilor pentru medicamente, reactivi și materiale sanitare);
• identificarea unor mecanisme coordonate care să sprijine demersurile de eficientizare a managementului spitalelor (având în vedere diversitatea, complexitatea și gradul de in/dependență de factorul decizional local etc.).
Pe de altă parte, reprezentanții CMR semnalează că, „din păcate, dincolo de recunoașterea implicării constructive a tuturor membrilor Grupurilor Tehnice de Lucru din cadrul CNAS și CMR, trebuie să exprimăm îngrijorarea și delimitarea fermă a CMR cu privire la modul în care CNAS a procedat instituțional la publicarea în transparență decizională a unor forme ale proiectelor legislative care nu au fost supuse prealabil unei discuții de clarificare/validare cu partenerii instituționali, într-un mod netransparent/clar/predictibil, conform unui calendar de consultări și negocieri decis unilateral pentru un interval de timp insuficient și inadecvat, și fără să reflecte propunerile susținute și argumentate de CMR pe tot parcursul anului 2022, esențiale pentru asigurarea unor servicii de sănătate de calitate pentru pacienții din România și pentru exercitarea profesiei de medic în condiții de demnitate și excelență profesională”, precizează CMR.
Totodată, CMR își exprimă „dezaprobarea fermă a colegilor medici din asistența medicală primară privind împovărarea birocratică tot mai accentuată a acestora, prin introducerea unor prevederi legislative inconsecvente sau discordante, cu consecințe grave pentru un sector care se află în deficit acut de personal, care ar trebui să fie sprijinit ca factor esențial pentru consolidarea unor politici publice de sănătate axate pe prevenția precoce și monitorizarea activă a stării de sănătate a pacientului”.
Referitor la serviciile medicale oferite în spitale, CMR arată că își menține „poziția fermă privind faptul că problemele din sectorul spitalicesc sunt în continuare insuficient și inconsecvent abordate și că este esențial ca CNAS și Ministerul Sănătății să susțină un proces participativ și colaborativ de identificare a unor soluții fezabile, cu impact pozitiv, aplicabile etapizat, coerent și unitar. Înțelegând că procesul de transformare al modului de lucru între instituțiile-cheie ale sistemului de sănătate din România este un proiect pe termen lung, CMR va continua să promoveze și să susțină cu resurse de expertiză competentă dialogul instituțional cu CNAS și Ministerul Sănătății, extins și deschis către toți actorii interesați din sistemul de sănătate, cu încrederea și convingerea că activitatea echipelor tehnice care pot fi aduse laolaltă are un potențial real de a armoniza perspectivele acestora, cu beneficii asupra întregului sistem”, potrivit comunicatului citat.
Echipa de negociere a CMR a fost coordonată de prof. univ. dr. Daniel Coriu (președinte) și de dr. Valeria Herdea (vicepreședinte, coordonator al Departamentului economico-social și de asigurări de sănătate) și a fost formată din reprezentanți CMR de la nivel organizațional (membrii Biroului Executiv al CMR, directorul general CMR, un consultant din cadrul Departamentului de imagine, relații interne și externe) și din reprezentanți de la nivel tehnic (membri ai Grupului de lucru CMR Spitale & Ambulator de la patru spitale reprezentative din țară și facilitatori ai grupurilor de lucru CMR- experți în politici publice de sănătate, management sanitar și finanțarea spitalelor).
