CMR propune modificarea Legii malpraxisului și înființarea unui corp al experților medicali

2 martie 2023 | 0 comentarii |

Realizarea expertizei judiciare de către experți medicali, încurajarea raportării erorilor medicale, introducerea unor clauze obligatorii în polițele de malpraxis și posibilitatea înțelegerii amiabile între medic, asigurător și pacient ar putea eficientiza gestionarea greșelilor medicale.

 

În România, atât medicii cât şi pacienţii sunt vulnerabili, într-un sistem în care medicina este practicată sub presiunea culpabilizării şi a răspunderii multiple, iar pacienții, atunci când se consideră victime, îşi găsesc dreptate cu mare dificultate. Introducerea unui corp al experților medicali care să realizeze expertiza judiciară, introducerea unor clauze obligatorii în polițele de malpraxis și posibilitatea înțelegerii amiabile între medic-asigurator-pacient sunt câteva dintre propunerile Colegiului Medicilor din România pentru eficientizarea gestionării greșelilor medicale, astfel încât România să se poată alinia practicilor internaționale în domeniu, instituind un sistem nepunitiv care să încurajeze recunoașterea și raportarea greșelilor medicale.

La ultima dezbatere publică pe această temă, care a avut loc la UMF Craiova, s-au trecut în revistă toate problemele identificate și soluțiile propuse de participanții la cele șase dezbateri care au avut loc în ultima jumătate de an, în principalele centre universitare din țară în care funcționează Universități de Medicină și Farmacie, pe tema gestionării greșelilor medicale în România.

 

Reprezentanții Colegiului Medicilor din România au subliniat că principala concluzie desprinsă în urma dezbaterilor este că sunt necesare mecanisme mai eficiente care să permită echipelor medicale din România să învețe din greșeli, astfel încât evite repetarea lor”, iar în același timp, sistemul medical românesc să se alinieze practicilor internaționale instituind un sistem nepunitiv, care să încurajeze recunoașterea și raportarea greșelilor medicale, mai ales în condiţiile unor sisteme medicale din ce în ce mai complexe, în care medicul este doar o mică parte din angrenaj.

În cele șase dezbateri pe tema malpraxisului medical „CMR şi-a asumat să pună pe agenda publică o serie de probleme importante, atât din perspectiva medicilor şi pacienţilor, cât şi a societăţii. Tema este strâns legată de calitatea actului medical şi de relaţia medic-pacient. Una din principalele concluzii ale dezbaterilor de până acum este că greşeala este inerentă practicii medicale, mai ales în condiţiile unor sisteme medicale din ce în ce mai complexe. Avem nevoie de mecanisme mai eficiente care să permită echipelor medicale să înveţe din greşeli, ca să evite repetarea lor. E clar că nu putem continua pe acest drum, avem nevoie de o schimbare în gestionarea greşelii medicale”, a declarat prof. univ. dr. Daniel Coriu, președintele CMR.

 

Expertul în politici de sănătate Vlad Mixich, moderatorul dezbaterilor pe tema malpraxisului medical, consideră că iniţiativa acestui şir de evenimente propus de către CMR este un act de curaj, pentru că „vine pentru prima dată în faţa societăţii pentru a discuta deschis două subiecte complicate. Sperăm să avem înţelepciunea, ca ţară şi societate, de a discuta aceste subiecte, pentru că altfel vom greşi în continuare. În urmă cu aproape un sfert de secol, în SUA a început să fie cristalizat un val – prin publicarea unui raport de către institutele naţionale de sănătate- care a modificat foarte mult felul în care se practică medicina modernă. Titlul acelui raport este «A greşi e omeneşte», iar miezul său a fost punerea pe masă a greşelilor medicale, a felului în care ele pot fi prevenite sau diminuate în aşa fel încât calitatea actului medical şi siguranţa pacientului să crească. Tratatul a adus în atenţia publică nevoia de a discuta despre greşelile medicale, de a le dezbate cu colegii, dintr-un motiv simplu. Atunci când nu discut despre ea, greşeala se va repeta. Dar când greşelile sunt discutate deschis, colegii din alte spitale ştiu să nu le repete, ştiu să le preîntâmpine şi să le diminueze. Pentru acest lucru este nevoie, însă, ca societatea să nu se bazeze pe principiul vânătorii de vrăjitoare”, a spus Mixich.

 

Subliniind teama medicilor de culpabilizare din partea pacienţilor şi a colegilor, teama de presă, de blamare publică etc., președintele CMR a arătat că în timp ce „în alte ţări spitalul, sistemul de asigurări, sistemul medical răspund şi intervin, în România medicul este mai degrabă singur în faţa justiţiei şi se ajunge la practicarea unei medicine defensive. Presiunea psihologică este din ce în ce mai mare şi devine foarte greu să faci un act medical de calitate. Deciziile sunt luate pentru a preveni conflictele litigioase, nu pentru ce este mai bine pentru pacient”.

Organismele internaționale precum OMS consideră că factorii ce țin de sistem sunt principalii responsabili de apariția greșelilor medicale – resursele umane limitate, nivelul crescut de oboseală a personalului medical, echiparea necorespunzătoare a unităților sanitare, circuitele necorespunzătoare din unitățile sanitare, absența unor protocoale clare de îngrijire medicală etc. „Din acest motiv, recomandarea organismelor internaționale precum OMS este de a încuraja raportarea erorilor medicale și învățarea din greșeli, printr-o abordare nepunitivă”, a arătat Daniel Coriu, în cadrul dezbaterii de la Craiova.

 

Şi România are un astfel de mecanism de raportare, însă el nu este folositde teama consecinţelor, într-un sistem în care medicul se vede în faţa unei răspunderi triple – civile, penale şi disciplinare. Condamnarea penală pentru greşeli medicale este un concept instabil, condiţiile nu sunt clar definite. În ţările în care ele sunt definite, răspunderea penală apare doar în cazul în care vorbim despre încălcarea conştientă, voluntară a normelor de bună practică de către medic. În rest, greşelile medicilor pot fi gestionate prin atragerea răspunderii civile şi disciplinare”, a arătat şef lucrări dr. Andrei Nanu, UMF „Carol Davila” din Bucureşti.

Și preşedintele Senatului UMF Craiova, prof. univ. dr. Ion Rogoveanu, consideră că este necesar ca Legea malpraxisului, veche de mai bine de 25 de ani, să fie modifictă astfel încât să devină funcțională. În opinia sa, problemele trebuie analizate atât din perspectiva medicului, care uneori greşește – din cauze mai mult sau mai puțin imputabile -, cât și a pacienţilor care exercitată, direct sau indirect, o presiune tot mai mare asupra corpului medical. Trebuie să găsim o cale comună, medici şi pacienţi, pentru că pacientul trebuie să rămână pe primul plan, aşa cum am depus jurământul lui Hipocrate, iar principalul nostru obiectiv ar trebui să fie acela de a nu provoca suferinţă şi de a ajuta cât putem”, consideră profesorul Rogoveanu.

 

Între concluziile desprinse în urma celor șase dezbateri se numără cea conform căreia actualele condiții din sistemul medical românesc accentuează stresul și suprasolicitarea medicilor, favorizând apariția greșelilor. În acest sens a fost adus în discuție un studiu realizat în 2021 de Colegiul Medicilor din Municipiul București, la care au răspuns 2.063 de medici, care arată că mai mult de jumătate dintre aceștia sufereau de o formă sau alta de burnout. Datele studiului CMMB din 2021 au evidențiat o agravare a situației față de cele obținute în cadrul unui studiu similar, realizat de CMMB în anul 2017. Numărul celor care au răspuns că se simt obosiți des și foarte des a crescut de la 60% în 2017, la 70% în 2021.

Pericolul este practicarea medicinei defensive și emigrația masivă a medicilor, mai ales a celor tineri, cu consecințe negative pe termen lung asupra sistemului de sănătate din România”, a arătat profesorul Daniel Coriu, subliniind că medicina defensivă – recomandarea unor teste și consultații care nu sunt neapărat necesare, întârzierea actului medical, înseamnă timp prețios pierdut, având drept consecință creșterea costurilor în sistemul medical și scăderea calității actului medical.

 

Atunci când o greșeală medicală a creat o suferință sau un prejudiciu unui pacient, participanții au căzut de acord că acesta are un drept incontestabil de a primi, într-un timp rezonabil, compensații financiare, dar „din păcate, în acest moment, acest lucru nu se întâmplă din mai multe cauze: Comisiile de monitorizare pentru cazurile de malpraxis din cadrul Direcțiilor de Sănătate Publică nu sunt funcționale în cele mai multe cazuri; mecanismul răspunderii civile în caz de malpraxis nu funcționează eficient în acest moment, existând numeroase întârzieri datorită mecanismului actual de expertiză judiciară și numeroase clauze de exonerare în polițele de asigurare în caz de malpraxis, ceea ce face ca polițele să nu acorde de fapt o acoperire reală”, s-a concluzionat în cadrul dezbaterilor organizate pe tema gestionării greșelilor medicale în România.

Prin urmare, sunt necesare anumite modificări ale mecanismelor actuale de gestionare a greșelilor medicale, care să permită o soluționare mult mai rapidă a dosarelor de răspundere civilă în caz de malpraxis.

 

Între soluțiile propuse de participanții la dezbateri se numără înființarea unui corp al experților medicali care să realizeze expertiza judiciară, din care să facă parte medici acreditați, din toate specialitățile, care cunosc foarte bine practica medicală și pot oferi expertiză medicală instanțelor civile, ajutându-le să se lămurească dacă un caz este sau nu unul de malpraxis. Subliniind limitările juridice în stabilirea erorilor medicale în România, prof. dr. Gabriel Olteanu, decanul Facultăţii de Drept din Craiova, a explicat că o culpă medicală nu poate fi dovedită decât de un alt medic, în niciun caz de un jurist. „Spre deosebire de alte domenii, unde expertiza judiciară este realizată de experți independenți acreditați, cea în domeniul malpraxisului este realizată acum de către serviciile de medicină legală la nivel teritorial, respectiv de INML. Sistemul actual nu funcționează și există întârzieri care pot ajunge de la câteva luni la câțiva ani. În plus, practica CEDO a arătat că sistemul actual nu asigură independența expertizei judiciare în cauzele de malpraxis, sistemul de medicină legală fiind direct subordonat autorităților din domeniul sănătății”, a arătat prof. Olteanu, care a evidențiat că în ultimii 10 ani sunt nu mai puţin de 2.871 de hotărâri judecătoreşti rezultate la o simplă căutare pe google a termenului malpraxis.

 

O altă propunere se referă la sistemul polițelor de asigurare pentru medici în caz de malpraxis, reprezentanții Colegiului Medicilor considerând că acesta trebuie îmbunătățit astfel încât plata despăgubirilor materiale și morale pentru pacienții care au suferit prejudicii să fie preluată în mod real și efectiv de asigurători, în temeiul poliței de malpraxis.

Introducerea posibilității unei înțelegeri amiabile între medic, societatea de asigurare emitentă a poliței de malpraxis și pacient este o altă propunere a CMR. Aceasta ar permite despăgubirea pacientului/ aparțintorului încă din faza de pre-litigiu și nu va exclude calea de acces la instanța de judecată, dar va oferi părților implicate posibilitatea de a reduce timpul se soluționare.

Clarificarea condițiilor în care medicul poate răspunde inclusiv penal este o altă propunere cnsiderată necesară pentru a avea o practică judiciară coerentă, pornind de la constatarea că în practica judiciară internațională este făcută distincția dintre o greșeală involuntară și încălcarea conștientă, voluntară a normelor de bună practică medicală de către medic, rezultând forme diferite de răspundere juridică.

 

În același timp, CMR și ceilalți participanți la dezbateri au ajuns la concluzia că se impune și întărirea mecanismelor de răspundere disciplinară, astfel încât, în cazul greșelilor grave sau repetate, de exemplu, să intervină ridicarea dreptului de practică a medicului, pentru a proteja alți pacienți.

Colegiul Medicilor din România își exprimă speranța ca prin soluțiile identificate în cadrul acestor evenimente să contribuie la o mai bună aliniere a sistemului medical românesc la practicile internaționale, creșterea calității actului medical și gradului de satisfacție a pacienților.

Ultima dintre cele şase dezbateri pe tema erorilor medicale organizate la nivel naţional la iniţiativa Colegiului Medicilor din România (CMR) a avut loc marțți, 28 februarie, la Craiova, după Bucureşti, Timişoara, Cluj, Târgu Mureş şi Iaşi. La eveniment au participat reprezentanţi ai conducerii Colegiului Medicilor din România, ai mediului academic din Craiova, ai societăţilor medicale profesionale, asociaţiilor de pacienţi, organizaţiilor nonguvernamentale care activează în domeniul sănătăţii. Pe baza concluziilor rezultate în urma celor şase dezbateri, specialiştii în sănătate vor formula propuneri de modificări legislative necesare atât pentru pacienţi, cât şi pentru medici, în acord cu legislația europeană în domeniu, dar ținând cont și de realitățile din sistemul medical românesc.

 

Sursa foto: CMR

 


Adaugati un comentariu


 

*