De Ziua Protecției Civile, sirenele au sunat în toată țara. La Buzău au avut loc și două simulări de cutremur

„Miercurea Alarmelor” a fost reluată în România la un an de la izbucnirea războiului din Ucraina, cu prilejul marcării Zilei Internaționale a Protecției Civile și a 90 de ani de la atestarea documentară a protecției civile în țara noastră.

 

Miercuri, 1 Martie 2023, în România s-a reluat „Miercurea Alarmelor”. Ziua Internațională a Protecției Civile și 90 de ani de la înființarea Protecției Civile în țara noastră au fost marcate prin exercițiul desfășurat la nivel național, primul care are loc după declanșarea războiului din Ucraina. La ora 10:00 au început să sune sirenele în toată țara. Acțiunea a avut ca scop testarea și verificarea sistemului de înștiințare, avertizare și alarmare în situații de protecție civilă, iar populația a fost avertizată din timp, prin toate mijloacele de informare în masă, despre exercițiul de alarmare care are loc în ziua de 1 martie, între orele 10:00 și 11:00.

Și la Buzău au sunat sirenele, dar în câteva comune, care nu dispun  de sisteme de alarmare publică, „pericolul” a fost anunțat prin dangătul clopotelor bisericilor, la fel ca pe vremuri. Atunci când apare un dezastru, fie că e vorba despre incendiu, inundații sau cutremur, clopotarul satului este cel care alertează populația, iar semnalul este dat de la primărie, de către responsabilul cu protecția civilă. În zilele noastre însă, odată cu lansarea aplicației DSU care conține mai multe tipuri de alerte, oamenii pot afla de iminența unui dezastru pe telefon și să reacționeze la mesajele RO-ALERT care, în caz de dezastru, sunt emise concomitent cu semnalele de alarmare publică.

 

La ora 10:16, sunetul sirenei s-a făcut auzit și la școlile gimnaziale Nr. 7 și Nr. 11 din municipiul Buzău. Semnalul, compus din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele, a anunțat pericolul de dezastru cutremur. Copiii au fost sfătuiți să nu intre în panică și s-au adăpostit sub bănci, iar după câteva minute, când pericolul a trecut, împreună cu cadrele didactice, au fost evacuați în curtea școlii. Între timp și-au făcut apariția pompierii și salvatorii SMURD de la ISU Buzău, care au pătruns în incinte, pentru a căuta potețiale victime. Au fost găsiți „elevi prinși sub dărâmânături”, iar după ce au verificat starea victimelor, pompierii au acționat, iar victimele au fost scoase de sub dărâmături și preluate de ambulanță.

Din fericire, astăzi a fost vorba doar despre un o simulare, un exercițiu desfășurat după un scenariu presatbilit, care a avut ca scop instruirea elevilor și a cadrelor didactice în caz de cutremur. Copiii au fost învățați cum să se comporte în cazul unei alarmări și a unei evacuri, ce comportament să adopte în caz de cutremur, care sunt zonele periculoase după o mișcare seismică și care sunt etapele ce trebuie respectate. O lecție importantă, atât pentru cei mici cât și pentru cei mari.

 

Acțiunile salvatorilor buzoieni au fost monitorizate de prefectul Daniel Țiclea, președintele Comitetului Județean pentru Situații de Urgență (CJSU), împreună cu subprefectul Constantin Cristea și secretarul general al Instituției Prefectului, Raluca Alexandru.

„Nu era moment mai bun pentru organizarea unei simulări de cutremur decât ziua în care au sunat sirenele, într-un exercițiu de alarmare a populației menit a testa mijloacele tehnice existente și îmbunătățirea timpilor de reacție a autorităților în situații speciale de urgență. Organizarea simultană a acestor exerciții în două mari unități de învățământ din municipiul Buzău, la Școala gimnazială nr.7 și la Școala gimnazială nr. 11, a însemnat o reacție mai aproape de adevăr, un scenariu parcă desprins din realitatea pe care sperăm să nu o trăim, însă, curând”, a declarat prefectul Daniel Țiclea, care s-a declarat mulțumit de „partea operativă”, dar a remarcat și că sirenele nu se aud suficient de bine, în municipiul Buzău, atunci când te afli într-un imobil.

 

Reprezentanții ISU au explicat ce trebuie să știe fiecare persoană atunci când aude sunetul sirenelor și care este reacția adecvată fiecărui pericol, în funcție de sunetul care se aude.

Exercițiile de astăzi au fost unele de testare pentru reprezentanții serviciilor de protecție civilă și, în același timp, de pregătire a populației pentru o reacție adecvată în cazul unui dezastru, iar concluziile reprezentanților ISU Buzău au arătat că exercițiile au fost un succes.

În caz de cutremur, incendii majore sau alte dezastre naturale, salvatorii buzoieni spun că sunt pregătiți să intervină în forță, în cel mai scurt timp de la producerea situațiilor de urgență, iar în sprijinul acestei afirmații vin statisticile din ultimii ani, care arată că pompierii din Buzău sunt printre cei mai bine pregătiți salvatori din țară, clasându-se, din 2017 încoace, pe pe unul din primele 3 locuri, la nivel național, ca număr și timpi de răspuns.

 

Prima atestare istorică a Organizaţiei Internaţionale a Apărării Civile este datată în 1931, anul în care generalul medic francez Georges Saint-Paul a înfiinţat la Paris fundaţia „Asociaţia Leii din Geneva” sau „Geneva Zones” (Geneva fiind sediul Crucii Roşii şi sediul Ligii Naţiunilor), prin care s-a dorit să se creeze în toate ţările zone de siguranţă bine demarcate sau localităţi stabilite pe o bază permanentă şi recunoscute ca atare, încă din timp de pace, prin înţelegeri bilaterale sau internaţionale.

În anul 1937, Asociaţia a fost transferată de la Paris la Geneva şi a devenit Asociaţia Internaţională pentru Protecţia Populaţiei Civile şi a Construcţiilor Istorice pe Timp de Război sau Conflicte Armate. Începând cu anul 1960, organizaţia şi-a lărgit preocupările, incluzând, pe lângă protecţia populaţiei în timp de război şi protecţia pe timp de pace, în cazul producerii dezastrelor naturale și tehnologice. În anul 1966, la Conferinţa Internaţională privind Protecţia Radiologică, de la Monaco, a fost adoptat textul primei Constituţii, care i-a conferit statutul de organizaţie interguvernamentală și a creat cadrul pentru depunerea de către ţările membre ale Organizaţiei, a instrumentelor de ratificare. Constituţia devine efectiv o forţă în 1 martie 1972, la prima Adunare Generală a Statelor Membre, fiind înregistrată în anul 1975 la Secretariatul ONU din New York. În anul 1972, printr-o rezoluţie ONU, ziua de 1 Martie a fost stabilită ca Ziua Internaţională a Protecţiei Civile.

 

În România, protecţia civilă a luat fiinţă prin Decretul regal din 28 februarie 1933 sub denumirea de „apărare pasivă” având ca scop „limitarea efectele bombardamentelor aeriene asupra populaţiei sau resurselor teritoriului, prin protecţie directă sau micşorând eficacitatea atacurilor aeriene”. La 28 februarie 1933, Regele Carol al II-lea aproba „Regulamentul de funcţionare al Apărării Pasive contra Atacurilor Aeriene”.

Conceptul de protecţie civilă a evoluat de la „apărare pasivă” la „apărare locală antiaeriană” în 1952, apoi „apărare civilă” în 1978 şi „protecţie civilă” în 1996. Schimbările produse în societatea românească în perioada 1996-2004 au dus şi la schimbări în domeniul protecţiei civile, prin elaborarea Legiinr. 481/2004 care este în concordanţă cu principiile, scopurile şi obiectivele prevăzute în Strategia Internaţională pentru Prevenirea Catastrofelor, adoptată de Adunarea Generală ONU, precum şi cele stabilite de mecanismele Uniunii Europene în domeniu.

Înaltul Decret Regal nr. 468 este considerat actul de naştere al Protecţiei Civile din România, iar de atunci, de atunci, în fiecare an, la 28 februarie, se sărbătoreşte ZIUA PROTECŢIEI CIVILE.

 

Cu ocazia a 90 de ani de la înființarea Protecției Civile în România, președintele Klaus Iohannis a declarat că „Ziua Protecției Civile ne oferă un bun prilej pentru a sublinia rolul fundamental pe care îl are un mecanism solid de prevenire și gestionare a situațiilor de criză”, amintind de evenimentele  din Turcia, care au evidențiat „cât de vulnerabili suntem în fața forțelor naturii” și i-a decorat pe cei care au participat la misiunea de salvare.

Șeful statului a subliniat că „Protecția civilă reprezintă o componentă deosebit de importantă a securității naționale, iar în ultimul deceniu, statul român a făcut eforturi semnificative pentru a achiziționa echipamente moderne și a asigura instruirea la cele mai înalte standarde a celor care lucrează în acest domeniu”, iar rezultatele au fost pe măsură, remarcând totodată profesionalismul salvatorilor români, recunoscut și apreciat „inclusiv pe plan internațional, atunci când au fost implicați în sprijinul altor state afectate”, contribuind la salvarea vieților.

Președintele a subliniat importanţa investiţilor în prevenire şi gestionare a dezastrelor, în instruirea autorităţilor şi în informarea populaţiei, atrăgând atenția că „gradul de reziliență al populației, al infrastructurii și al instituțiilor statului va face diferența în cazul unui dezastru”.

 

La Buzău, istoria Protecției Civile începe in 1968, când se înființează, la 17 februarie, prima structură a Apărării Locale Antiaeriene, în cadrul Centrului Militar Județean, care funcționa în sediul de pe strada Crizantemelor, nr. 2, primul șef de stat major fiind maiorul Aurel Ciupercă. Ulterior, devine Comandamentul Local al Apărării Civile, iar după 1990 iese din subordinea CMJ și trece în cea a Inspectoratului General al Apărării Civile.

Din 1996, la Buzău funcționează Inspectoratul Județean de Protecție Civilă, la comanda căruia s-au aflat locotenent col. Marian Peneș, căruia i-au urmat, în 2001, col. Gheorghe Nastasă și lt. colonelul Ștefan Stroe care a preluat comanda în 2004, tot el fiind, ulterior, primul comandant al ISU Buzău, înființat în anul respectiv, prin fuziunea Inspectoratului de Protecție Civilă Județean cu Grupul de Pompieri Militari Buzău.

În prezent, Serviciul de Protecție Civilă funcționează în cadrul Inspecției de Prevenire din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Neron Lupașcu”, colaborând cu celelalte structuri ale inspectoratului, în cadrul misiunilor de căutare-salvare, misiunilor de asanare a muniției și altor misiuni specifice.