Cele mai frumoase ii din Ținutul Buzăului, expuse la Galeriile de Artă

Expoziția etnografică „Camașa cu altiță”, organizată în perioada 15 iunie – 19 august 2022, face parte din acțiunile de promovare a patrimoniului imaterial al Geoparcului Internațional UNESCO „Ținutul Buzăului”, ale Consiliului Județean Buzău, prin Centrul Județean de Cultură și Artă Buzău și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Ținutul Buzăului”.

 

Buzoienii au ocazia să admire, în premieră, cele mai frumoase cămăși tradiționale din Ținutul Buzăului, al doilea Geoparc UNESCO din România. Deloc întâmplător, expoziția a fost vernisată în ziua în care s-au împlinit 133 de ani de la ridicarea pe boltă a Luceafărului poeziei românești, pentru că așa cum nemuritor este Mihai Eminescu, nemuritoare sunt și tradițiile românești care s-au transmis peste veacuri, din generație în generație.

Expoziția marchează și Ziua Universală a Iei, celebrată anual pe 24 iunie, odată cu Sărbătoarea Sânzienelor, a Drăgăicii – iniţiată în anul 2013 de comunitatea La Blouse Roumaine, care a dorit ca bluza tradiţională românească împreună cu tradiţia noastră moştenită din timpuri imemoriale, să devină un adevărat brand de ţară, recunoscut în întreaga lume.

Se crede că apariţia ei trebuie căutată undeva în vremea civilizaţiei Cucuteni. Ia – cămaşă tradiţională românească de sărbătoare – este considerată cea mai importantă piesă din costumul popular, deoarece determină compoziţia ornamentală a costumului, restul pieselor asociindu-se cu cămaşa, cu care e obligatoriu să se acorde ca epocă, vârstă, ornamente şi cromatică. Cele mai vechi ii sunt în general de pânză de in sau de cânepă, brodate cu lână sau cu mătase.

 

Expoziția lansată miercuri, 15 iunie 2022, la Galeriile de Artă Buzău, de Consiliul Județean Buzău, prin Centrul Județean de Cultură și Artă Buzău și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Ținutul Buzăului”, iar până pe 19 august, iubitorii de frumos și tradiții pot admira cămășile expuse, piese unice aflate în colecții private sau în patrimoniul comunelor respective. Cămașa cu altiță este cel mai răspândit model de ie şi se caracterizează prin existenţa unor câmpuri ornamentale: guler – piept și mâneca cu mai multe zone, denumite altiță (porțiunea de broderie care acoperă umărul), încrețul (o fâșie ornamentală în ton deschis, care urmează imediat după altiță), râurile sau rândurile de pe mânecă (care acoperă drept sau oblic în fâșii mâneca) și brețara.

Conform specialiștilor, cămașa cu „altiță creață” și cu râuri pe mânecă cunoaște la Buzău două etape distincte: tipul vechi, cu altiță mică, încreț alb și râuri înguste și tipul mai recent, de cămașă mocănească, o replică a cămășii vechi, dar având elemente de simplificare și reducere în tehnica de cusătură și dimensiuni.

 

Expoziția conține 34 de cămăși reprezentative pentru cele 5 văi ale Geoparcului „Ținutul Buzăului”: Valea Râmnicului (comuna Valea Salciei, Mariana Trif – Bisoca, Asociația Zestrea Bisoceană), Valea Slănicului (Amelia Papazissu – Tezaur Uman Viu UNESCO, Beceni, Cecilia Petrescu  – Mânzălești, Elena Moroianu și Anișoara Brebeanu – Lopătari), Valea Sărățelului (Asociația Tradiții pentru Viitor – Scorțoasa), Valea Bălănesei (Mariana Bălălău  -Odăile) și Valea Sibiciului (Cristina Delciza Mareș).

Fiecare colecționar și-a prezentat piesele din expoziție și poveștile care le-au însoțit de-a lungul timpului și modul în care se lucrează broderiile iilor și cămășilor tradiționale românești, subliniind că „ceea ce deosebeşte cusăturile româneşti de cusăturile de la porturile populare ale vecinilor este alternarea câmpurilor brodate cu cele nebrodate, pentru a obţine un echilibru între diferitele câmpuri”.

 

Expoziția etnografică dedicată cămășilor cu altiță de pe teritoriul Geoparcului Internațional UNESCO „Ținutul Buzăului”, de la Galeriile de Arta Buzău, oferă publicului larg posibilitatea de a descoperi simboluri ancestrale regăsite pe cămășile tradiționale: linia, cercul, rombul, pătratul, crucea, zig-zagul, stelele, coarnele berbecului sau diverse flori.

Cămaşa, piesă principală a costumului tradiţional, a însoţit românul în toate ipostazele existenţei sale. Pe câmp, la biserică, la horă, la colindat, la nunţi şi înmormântări. Fiecare cămașă cu altiță este unică, așa cum este și scrisul de mână, pentru că modelele cusute pe aceasta și felul în care ele sunt aranjate pe pânză sunt unice, fiecare mână punându-și amprenta într-un mod irepetabil. Cămașa cu altiță sau „cămașa carpatică”, așa cum mai este numită de specialiști, este o piesă unică atât prin formă, fiind o „cămașa încrețită la gât” și cu râuri pe mânecă, cât și prin modelele cusute pe aceasta, dar și prin felul în care decorul este aranjat pe pânză. „Fiecare cămașă cu altiță este unică, așa cum este și scrisul de mână. Acest lucru se datorează modelelor cusute pe aceasta, a felului în care ele sunt aranjate pe pânză, fiecare mână punându-și amprenta într-un mod unic și irepetabil”, așa cum a explicat Cristina Partal, președinte Antrec Buzău.

 

Toate cămășile expuse la Galeria de Artă sunt spectaculoase prin simbolurile conținute, dar cea mai veche piesă din expoziție este o cămașă cu altiță din colecția creatoarei populare Amelia Papazissu. Cămașa este veche de peste o sută de ani, a fost purtată de bunica soțului creatoarei populare, o învățătoare din Beceni, care i-a dăruit-o fiicei sale, iar aceasta, la rândul său, a lăsat-o moștenire nurorii sale, celebra creatoare care la rândul său transmite generațiilor viitoare arta populară în forma ei autentică. Cămașa impresionează atât prin culoare, predomină roșul, cât și prin modelele cusute cu multă grijă.

„În contextul ruralității tradiționale românești, cămașa cu altiță era percepută ca o cămașă bogat decorată, mai ales la umăr, fiind purtată de tinerele fete de măritat, de mirese și de femeile căsătorite în primii ani după nuntă, pentru a fi cât mai frumoase, adică mândre, apelativ des întâlnit în mediile folclorice din spațiul românesc”, a explicat Amelia Papazissu, neobosita creatoare și promotoare a tradițiilor, care în 2013 a primit din partea UNESCO titlul onorific de „Tezaur Uman Viu” pentru arta țesutului la război vertical, în fir de capră.

 

Printre piesele expuse la Galeriile de Artă pot fi admirate și câteva dintre iile Adelei Petre, primul „Tezaur Uman Viu” al Buzăului (2012), care prin creațiile sale a contribuit la fundamentarea Geoparcului „Ținutul Buzăului”. Cămășile cu altiță fac parte din colecția lăsată moștenire nepoatei sale, Cristina Delciza Mareș.

Astăzi, la trei ani de la trecerea la cele veșnice a Adelei Petre, președintele Consiliului Județean buzău, Petre Emanoil Neagu, a vorbit despre bogăția lăsată Buzăului de „doamna Adela Petre, născută pe Valea Sibiciului, care și-a dedicat viața artei populare, care a fost decarată în timpul vieții Tezaur uman viu UNESCO. Cămașa cu altiță la Galeriile de Artă Buzău. Geoparcul Internațional UNESCO Ținutul Buzăului nu înseamnă doar locuri minunate, ci și oameni deosebit de talentați, care duc tradiția mai departe și care păstrează tot ce e autentic și frumos, ca noi să ne cunoaștem istoria și originile. Județul nostru are atât de multe de „povestit”, așa că vă invit cu tot dragul să mergeți să vă bucurați privirea și inima la Galeriile de Artă Buzău!”, a spus președintele CJ Buzău care în acest context a vorbit și despre dezvoltarea durabilă a teritoriului Geoparcului Internațional UNESCO „Ținutul Buzăului” și sprijinul administrației publice locale prin asociațiile de dezvoltare intercomunitară.

 

La vernisajul expoziției, istoricul dr. Doina Ciobanu a detaliat „Caracteristicile cămășii cu altiță din județul Buzău”, muzeograful Roxana Vișan a vorbit despre „Cămașa tradițională de pe Valea Râmnicului”, iar sociologul Gheorghe Petcu a descris „Bisoceanca” – povestea tabloului pictat de Nicolae Grigorescu pentru boierul Menelaș Chircu.

Ia este, de fapt, o cămașă tradițională românească de sărbătoare, confecționată din pânză albă, bumbac, in sau borangic și împodobită cu mărgele și broderii la mâneci și la gât. Croiala este relativ simplă: un dreptunghi de pânză, tăiat rotund în jurul gâtului și întărit cu șnur răsucit. Mânecile sunt, de cele mai multe ori, încrețite atât la umeri, cât și la încheieturile mâinilor. Este un tip de cămașă scurtă până la talie, spre deosebire de cămașa mai veche, ce îmbrăca întregul corp și se purta dedesubtul hainelor pentru a apăra corpul de „vrăji și pericole”. Tehnica decorării iei s-a transmis de la mamă la fiică, fapt care a conservat tradiția și gustul de la o generație la alta.

Pentru a completa atmosfera tradițională cu cântec și voie bună, instructorul Traian Popescu și elevii săi au interpretat, la instrumente tradiționale de suflat, piese din folclorul specific teritoriului Geoparcului „Ținutul Buzăului”, al doilea geoparc din România recunoscut de UNESCO, după Geoparcul „Țara Hațegului”. În aplauzele tuturor, momentul a pus în valoare atât veşmântul tradiţional bărbătesc, cât şi piese din repertoriul tradiţional buzoian.

 

România, împreună cu Republica Moldova au depus, în 2021, dosarul multinațional „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova” pentru înscrierea cămăşii cu altiţă în lista reprezentativă a elementelor de patrimoniu cultural imaterial al umanității UNESCO. „Termenul „altiță”  se referă la porțiunea ornamentată situată în partea superioară a iei. Devenind un port tradițional promovat intens de Casa Regală în perioada interbelică, cămașa cu altiță a inspirat o serie de lucrări ale pictorului francez Henri Matisse, dar și reinterpretări contemporane ale unor designeri faimoși, precum Yves Saint Laurent, Kenzo sau Jean Paul Gaultier, care au realizat colecții întregi plecând de la croiul și motivele ornamentale ale cămașii populare românești”, precizează Comisia Națională a României pentru UNESCO. Dosarul de nominalizare depus de România și Republica Moldova va fi evaluat în cadrul celei de-a 17-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, la sfârșitul anului 2022.

Expoziția etnografică de la Galeriile de Artă Buzău va putea fi vizitată gratuit, până pe 19 august, după care întreaga colecție va ajunge în toate țările UNESCO.

 

* „Ținutul Buzăului” a primit statutul de Geoparc Internațional UNESCO în aprile 2022, devenind cel de-al doilea geoparc acreditat UNESCO din România inclus în Rețeaua Internațională a Geoparcurilor (GGN), după „Țara Hațegului”. Lista este compusă din circa 177 de teritorii din 46 de țări, ale căror situri și peisaje de valoare internațională sunt administrate printr-o abordare integrată, ce cuprinde dezvoltarea turistică, educația și conservarea patrimoniului natural și cultural.

Statutul de Geoparc Internațional UNESCO atestă teritoriul respectiv ca fiind o zonă în care se depun eforturi considerabile pentru dezvoltarea educațională, economică și socio-culturală a comunităților, în consens cu protejarea și dezvoltarea mediului înconjurător.

 

* Consiliul Județean Buzău, împreună cu Universitatea din București au inițiat și coordonat proiectul de dezvoltare al Geoparcului „Ținutul Buzăului” încă din anul 2006. În parteneriat cu Asociația „Ținutul Buzăului” și alte entități, Consiliul Județean contribuie la îndeplinirea tuturor obligațiilor internaționale, supervizează și finanțează activități de management, cercetare, educație și promovare a Geoparcului Internațional UNESCO „Ținutul Buzăului ”, un teritoriu rural din zona submontană a județului Buzău, cu elemente de interes geologic deosebit, înglobează 18 comune, se întinde pe o suprafață de peste 1000 de kilometri pătrați și are o populație de peste 40.000 de locuitori.

* Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Ținutul Buzaului a fost constituită în 2008, prin asocierea Consiliului Județean Buzău cu cele 18 comune de pe teritoriul geoparcului, în scopul realizării în comun a unor proiecte de interes zonal sau local, în vederea funcționării geoparcului ca instrument de dezvoltare durabilă.

 

GALERIE FOTO