„Ținutul Buzăului” are acreditarea de Geoparc Internațional UNESCO. Greul abia acum începe!

Certificatul de acreditare a fost oferit de Consiliul director al UNESCO, în cadrul unei ceremonii online, în cadrul căreia Consiliul director al UNESCO a acurdat, Ținutului Buzăului și altor 7 geoparcuri din lume, titlul de Geoparc Internațional.

 

Includerea „Ținutului Buzăului”/ „Buzău Land” în clubul select al geoparcurilor internaționale UNESCO a fost oficializată, joi, 21 aprilie 2022. Evenimentul a fost precedat de organizarea unei vizite la GeoGate, (poarta de intrare în Geoparc) și o expoziție tradițională la care au fost prezenți Amelia Papasizu și Mircea Micu, două Tezaure Umane Vii ale Buzăului recunoscute de UNESCO și recompensate astfel pentru promovarea tradițiilor populare.

Consiliul director al UNESCO a decernat, apoi, în cadrul unei ceremonii online, distincția de Geoparc global UNESCO, iar în Sala Filipescu a Consiliului Județean, unde a fost organizat evenimentul, au fost prezenți oficiali locali și județeni, parlamentari și invitați speciali Madlen Șerban – secretar general, Comisia Națională a României (CNR) pentru UNESCO și Janina Sitaru – secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

Cu această ocazie, doi rapsozi din zona Mânzălești au oferit un recital impresionant, la bucium, caval și cimpoi.

 

Ținutul Buzăului a fost primul între cele 8 geoparcuri acreditate, invitat să se prezinte, în cadrul evenimentului organizat de UNESCO. După scurte prezentări ale președintelui Consiliului Județean Buzău – Petre Emanoil Neagu și președintelui Asociației „Ținutul Buzăului/ Buzău Land” – Răzvan Gabriel Popa, experţilor UNESCO și invitaților de la Buzău li s-a prezentat un clip prin care Geoparcul „Ţinutul Buzăului” este pus în valoare prin dezvăluirea frumuseților unice ale zonei.

Momentul a constituit, în același timp, un prilej de conștientizare a frumuseților unice ale zonei, precum și a responsabilității asumate de cei care au inițiat şi coordonat proiectul încă din anul 2007, reușind să obțină statutul de cel de-al doilea geoparc UNESCO al României pentru Ținutul Buzăului, precum și toți ceilalți „actori” implicați în proiect – consiliile locale ale celor 18 comune incluse în geoparc, proprietarii de hoteluri și pensiuni turistice și toți cei 40.000 de locuitori ai zonei.

 

 

„Cred că prezenţa noastră astăzi aici este un moment care ar trebui să se transforme vhiar de a doua zi într-un beneficiu pentru toţi locuitorii celor 18 comune ale Ţinutului Buzăului, dar în egală măsură pentru întreaga Românie, pentru că ceea ce are Ţinutul Buzăului nu are nimeni altcineva pe planetă. Şi asta nu o spun ca să fac plăcere oamenilor de aici, ci pentru că trebuie să amintim că acesta este unul dintre criteriile în baza căruia a fost desemnat Ţinutul Buzăului geoparc internaţional UNESCO. Dar nu numai că ne-a dus în reţeaua globală a geoparcurilor, ne-a dus în lumea UNESCO şi acest lucru înseamnă un patrimoniu natural de excepţie. Dar cum de foarte multe ori s-a subliniat astăzi, şi Ţinutul Buzăului, ca şi Ţara Haţegului, ne vorbeşte despre oameni, pentru că „mama pământ”  – cum spun oamenii de la UNESCO -, ne dăruieşte, dar dacă noi oamenii nu ştim să valorificăm, nu ajută la nimic. Câtă bogăţie şi câtă frumuseţe avem trebuie să ne aducă poate bunăstare, poate o dezvoltare teritorială integrată. Vă felicit pe toţi! Comisia Naţională a României pentru UNESCO este mândră şi mulţumeşte că are şansa să rostească numele Ţinutul Buzăului în toate limbile UNESCO. Vă felicit şi sper ca peste un an să venim aici cu cât mai mulţi turişti și să arătăm oamenilor că nu a fost un accident această desemnare, că suntem capabili de mai mult şi de mai bine”, a declarat Madlen Șerban, secretar general Comisia Naţionala a României pentru UNESCO.

 

Încă din acest an, „Ţinutul Buzăului” va beneficia de un buget anual. O parte va fi asigurată de Consiliul Judeţean Buzău, o alta din fonduri europene, alta de la Guvern și nu în ultimul rând, o parte va proveni din fondurile Asociaţiei „Ţinutul Buzăului”, prin donaţii şi sponsorizări.

„A fost un moment emoționant, poate cel mai important din ultimii 30 de ani din județul Buzău. Și chiar am vorbit din suflet când am transmis mesajul către UNESCO. Practic, cei 40.000 de locuitori ai Ținutului Buzăului simt aceeși bucurie și speranță că frumusețile, tradițiile și comorile Buzăului vor deveni puncte de atracție pentru turiști din întreaga lume, și, de ce nu, și pentru investitori, care să contribuie la prosperitatea zonei. Ce înseamnă asta? Înseamnă că după o perioadă destul de lungă, de aproximativ zece ani, am reușit, împreună cu cei care au fost alături de noi, să obținem ce ne-am propus și vom continua eforturile de a promova și de a dezvolta Ținutul Buzăului. În următorii trei ani se vor aloca bani pentru investiții, circa 100 de milioane de euro, pentru dezvoltare, din fonduri europene, fonduri guvernamentale sau fonduri proprii ale Consiliului Județean, dar și din sponsorizări. În acest moment avem, deja, în implementare, mai multe proiecte, pe infrastructira rutieră și pentru apă-canal. Astăzi m-am bucurat foarte mult că am avut onoarea să avem alături un reprezentant de la Ministerul de Externe și din boardul UNESCO de la București. Vom colabora în continuare cu aceste instituții și nu în ultimul rând cu societatea civilă din Ținutul Buzăului, incluzând aici operatorii de turism, oamenii care conservă tradițiile etc.”, a subliniat președintele CJ Buzău, Petre Emanoil Neagu, la finalul evenimentului.

 

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, s-a declarat „mândru” că  este buzoian și că face parte „din această echipă superbă” care a reușit să obțină acreditarea UNESCO pentru Ținutul Buzăului. Președintele Camerei Deputaților consideră că acesta este rezultatul unei munci „care se încheie astăzi și totodată se pornește o nouă muncă, de promovare”, iar „vinovați” pentru acest succes sunt „în primul rând Consiliul Județean”, dar și foștii și actualii parlamentari care fac parte din Comisia UNESCO. „A fost un efort substanțial al Consiliului Județean și urmează alște investiții importante, atât de la Consiliul Județeann cât și de la cele 18 UAT-uri din componența Ținutului Buzăului. La Ministerul Dezvoltării sunt prinse deja 400 de milioane de lei doar pentru Ținutul Buzăului, în Programul Anghel Saligny, dar sunt și fondurile europene și cunosc bine capacitatea Consiliului Județean și a celor 18 primari de a le accesa. Nu vreau să fiu subiectiv, dar ce vedem la CNN, EuroNews sau pe unde își mai prtezintă diverse state frumusețile, nu cred că se compară cu ce avem la Buzău. Cred că Vulcanii Norioși și peisajele de la Bozioru lasă în urmă multe locuri din lumea asta”, a concluzionat Marcel Ciolacu,  în tipul unei vizite efectuate joi, la GeoGate – poarta de intrare în Ținutul Buzăului, după vizita la GeoGate.

 

Geoparcul UNESCO „Ținutul Buzăului” este poziționat geografic în zona submontană a județului Buzău și are, pe o suprafață de peste 1000 de kilometri pătrați, elemente de interes geologic deosebit și, odată inclus în Rețeaua Internațională a Geoparcurilor (GGN), pune în valoare Vulcanii noroioși, domurile de sare, focurile vii, trovanții de la Ulmet, așezările rupestre și chihlimbarul de la Colți, ca principale puncte de atracție turistică. Ținutul Buzăului are şi un logo, care va apărea pe toate materialele promoţionale.

Profesorul universitar Alexandru Andrășanu, unul dintre inițiatorii proiectului, a vorbit la rândul său despre „mândria pe care o simt acum toți buzoienii despre care se va vorbi în toată lumea” și a subliniat că „în final, câștigul acestei acreditări se întoarce către locuitorii celor 18 comune care alcătuiesc Ținutul Buzăului”.

Faptul că Buzăul are un geoparc UNESCO obligă și operatorii de turism din județ să ridice calitatea serviciilor oferite și gradul de atractivitate al pensiunilor pe care le dețin, atât în Ținutul Buzăului cât și în alte zone ale județului, cum ar fi stațiunea Sărăta Monteoru, așa cum a subliniat Poliana Partal, președinte ANTREC.

Reamintim că, la fiecare patru ani, teritoriul va fi reevaluat și revalidat de către doi specialiști internaționali, pentru a se verifica progresul în dezvoltarea comunităților. De rezultatul acestor reevaluări depinde menținerea statutului de Geoparc global UNESCO.