Bugetul Sănătății pe 2024, mai mare cu 44 la sută decât în 2023, susține premierul Ciolacu

Bugetul alocat Ministerului Sănătății este de 18,89 miliarde lei, cu 5,78 miliarde lei (44%) mai mare decât în 2023, dar ARPIM consideră că este insuficient și riscă să se producă un dezechilibru în relația dintre pacient și accesul al sănătate.

 

Poiectul legii Bugetului pe anul 2024 a fost votat în plenul Parlamentului, cu 299 de voturi „pentru” și 82 „împotrivă”, iar cel al Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024 a trecut cu 294 de voturi „pentru” şi 84 de voturi „împotrivă”. Au existat mii de amendamente depuse de partidele din Opoziție și de parlamentarii neafiliați, dar aproape toate au fost respinse de alianța PSD și PNL, aflată la guvernare și de votul minorităților și ale UDMR.

Cap de listă între prioritățile anului electoral sunt măririle de salarii date aleșilor locali și continuarea proiectelor realizate de primării. Premierul Marcel Ciolacu susține însă că este „un buget pentru români, nu pentru politicieni”, un buget „pentru dezvoltare”, iar investițiile vor fi mai mari decât consumul și „taxele românilor nu se vor mări anul viitor”. Anul viitor, bugetul României va fi axat pe investiţii în valoare de circa 7% din PIB, precum şi pe o creştere economică de 3,4%, în timp ce deficitul bugetar este estimat la 5% din PIB.

 

Cei mai mulți bani în plus au fost alocați la Finanțe, Dezvoltare, Educație, Mediu, Digitalizare, Transporturi și Casa de Pensii, dar și Sănătatea primește cu 5,78 de miliarde de lei (44%) mai mult decât în 2023.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat în cadrul discursului de prezentare a bugetului pe 2024, că „la Sănătate vom avea un plus de 44%, adică mai mult cu 5,8 miliarde de lei, față de execuția din 2023. Nu vreau să mai întâlnim situații în care spitalele să rămână fără finanțare și bolnavii să nu aibă acces la tratament. Totodată, nu mai vreau ca oamenii cu venituri mici să fie nevoiți să aleagă între medicamente și mâncare. De aceea, vom investi masiv în medicii de familie, dar vom continua și construcția de spitale prin PNRR, astfel încât să creștem accesul oamenilor la servicii medicale de calitate”, a afirmat Ciolacu.

Premierul a ținut să transmită și un avertisment angajaților din domeniul medical, artăgându-le atenția că „cine mai îndrăznește să ia șpagă pentru a-și face treaba, trebuie să plătească extrem de aspru”.

 

Potrivit estimărilor Ministerului de Finanțe, execuția bugetară cu care Ministerul Sănătății va încheia anul 2023 va fi de 12,37 miliarde de lei, cu 743,8 milioane de lei mai puțin decât nivelul bugetat (13,12 miliarde lei), în contextul unei crize bugetare generalizate a sistemului de Sănătate, în care medicii de familie, farmaciștii, spitalele și alți furnizori de servicii medicale reclamă că au restanțe neplătite chiar și de patru luni.

Din bugetul Ministerului Sănătății pe 2024, pentru acoperirea deficitului bugetului Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), care asigură finanțarea principalelor programe de sănătate din România și care este administrat de CNAS, s-au alocat 460,17 milioane de lei, Iar în 2024, acesta va crește cu 3,2 miliarde lei (4,4%) față de cel din acest an, până la 62,36 miliarde lei (12,5 miliarde euro).

În 2023, bugetul FNUASS a fost de 59,75 miliarde lei (cu 594,3 milioane lei peste bugetul aprobat), un nivel maxim istoric pentru România, potrivit execuției bugetare preliminate.

 

Proiectul de buget prevede și o limită pentru contractele cost-volum în 2024. Aceasta este de de 4,3 miliarde lei, la fel ca în anii anteriori.

„În anul 2024 se autorizează Casa Națională de Asigurări de Sănătate să negocieze și să încheie contracte cost-volum/cost-volum-rezultat în limita sumei de 4.300.000.000 lei”, prevede actul normativ.

Contractele cost-volum şi contractele cost-volum-rezultat reprezintă mecanisme prin care se asigură creşterea accesului populaţiei la terapii costisitoare, în condiţii de eficienţă, sustenabilitate financiară şi de predictibilitate a costurilor din sistemul de sănătate.

Sunt considerate contracte cost-volum contractele în care deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă se angajează să furnizeze gratuit un număr determinat de unităţi, pentru un număr determinat de pacienţi, pe o anumită perioadă de timp, în condiţii specifice, precum și contractele în care deţinătorul autorizaţiei se angajează să furnizeze medicamentul inclus în listă cu un anumit preţ negociat, pentru o anumită categorie de pacienţi, pe o anumită perioadă de timp.

 

Bugetul Sănătății pe 2024 a fost criticat însă de Opoziție, care cerut o suplimentare a bugetului alocat programelor de sănătate, o alocare adecvată pentru medicii de familie, dar și finanțarea centrelor de transfuzii regionale.

Critici au fost transmise în spațiul public și de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), reprezentând cele mai importante 28 de companii producătoare de medicamente inovatoare salvatoare de vieți, care susține că bugetul pentru anul 2024 „riscă să producă un dezechilibru în accesul pacienților români la servicii de sănătate și medicamente și o nealiniere între prioritățile din sănătate, alocarea și utilizarea resurselor”.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a admis că „la Casă (CNAS n.r.), față de bugetul inițial care exista la începutul anului 2023, e o creștere de 22,5%, dar, în mod evident, așa cum se întâmplă în fiecare an, vor fi necesare sume suplimentare, mai ales pentru ultimul trimestru, pentru că așa s-a întâmplat și în acest an”.

 

ARPIM susține că în urma analizei proiectului de lege privind bugetul de stat și a alocărilor prevăzute pentru sănătate pentru anul 2024 și pe baza experienței dobândite în anii anteriori, mai ales în anul 2023, afectat de multiple disfuncționalități de finanțare a medicamentelor și serviciilor medicale, rezultă că „acesta (bugetul pe 2024 -n.r.) nu reflectă nevoile reale ale sistemului de sănătate, cu potențiale consecințe negative asupra sistemului de sănătate și a pacienților din România”.

„Lipsa investițiilor în sănătate generează pierderi economice semnificative pentru populație și economia națională. Finanțarea adecvată a sistemului de sănătate nu este doar o cheltuială, ci o investiție în sănătatea și viitorul societății cu un beneficiu de 2$, până la 4$ câștigați pentru fiecare dolar investit în sănătate”, susține Dan Zaharescu, Director Executiv ARPIM, citând un studiu al McKinsky Global Institute.

 

Potrivit ARPIM, în România, cheltuielile pe cap de locuitor pentru sănătate, au fost cele mai scăzute din UE, conform profilului de țară al României pentru anul 2023, când cheltuielile curente pentru sănătate au reprezentat 6,5% din PIB-ul României, din care aproape 80% din surse publice.

În opinia reprezentanților producătorilor de medicamente, „finanțarea inadecvată și subdimensionată a sectorului sănătate va pune la risc îndeplinirea priorităților strategice pe termen mediu și a principiilor enunțate de Ministerul Sănătății prin documentul sinteză privind politicile și programele bugetare pe termen mediu ale ordonatorilor principali de credite pentru anul 2024 și în perspectiva anilor 2025-2027”, mai spune Dan Zaharescu.

Proiectele de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor de stat pentru 2024 au fost aprobate de Guvern, pe 15 decembrie.