CAMPANIE SB: Atac la sanatate – patrimoniul legumicol al Buzaului risca sa piarda in fata mirajului imobiliar ( I )

13 mai 2013 | 2 comentarii |

 „Trebuie sa ne sustinem semintele!”, este apelul disperat al secretarului stiintific al Statiunii de Cercetari Legumicole Buzau, dr. Floarea Burnichi.

Floarea Burnichi

Cercetator Floarea Burnichi

Munca noastra a insemnat, de la 1 aprilie 1957 de cand s-a infiintat Statiunea de cercetare-Dezvoltare Legumicola Buzau, un aport adus sanatatii tuturor romanilor, pentru ca sunt putini romanii care sa nu fi consumat legume produse la Buzau. Atunci aveam 419,31 ha, acum se pare ca mai sunt 160 de ha cultivate. In anul 2000 aveam 245 de persoane angajate, acum sunt 45 de angajati si abia reusim sa obtinem venituri pentru a plati cateva zeci de zilieri, fara de care nu ne putem desfasura activitatea”, este declaratia facuta de dr. Floarea Burnichi, cercetator stiintific la Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Legumicola (SCDL) Buzau, vizavi de situatia actuala.

Poate nu intamplator, subprefectul Alecu Vasile, presedinte al Comisiei Judetene pentru Fond Funciar Buzau, a adus astazi la cunostinta buzoienilor, prin intermediul presei, recentele modificari prevazute de legea de finalizare a procesului de retrocedare de bunuri imobile si terenuri.

Vasile Alecu

Subprefect Vasile Alecu

In sedinta din 17 mai, in plenul reunit al celor doua Camere al Parlamentului, a fost aprobata noua forma a Legii proprietatii si, prin asumarea Guvernului a trecut legea, apoi a fost contestata la Curtea Constitutionala, iar vineri, Curtea a respins contestatia si urmeaza ca legea sa fie promulgata de presedinte si publicata in Monitorul Oficial. Exista insa, inca probleme, vizavi de retrocedarea de terenuri si imobile. Stiti ca de-a lungul timpului, statul roman a fost obligat la CEDO la despagubiri. Exista din 2010 intentia legislativa ca statul sa nu mai plateasca despagubiri si sa se faca restituiri in natura. Acest aspect este tratat si de noua lege care spune ca trebuie sa se scurteze si caile de rezolvare a acestor probleme. Termenul limita pentru finalizarea  retrocedarilor de orice fel in Romania este 1 ian 2016. Finalizarea inseamna retrocederea tuturor suprafetelor si imobilelor descoperite de comisiile de inventariere care vor fi infiintate la 15 zile dupa promulgarea in Monitorul Oficial”, a declarat subprefectul Alecu Vasile.

 

SCDL Buzau are un portofoliu complet

Urmeaza ca in fiecare unitate administrativ-teritoriala din judet sa se infiinteze comisiile de care va depinde impartirea terenurilor, fiecare comisie avand in componenta un reprezentant al Prefecturii.

Va exista o comisie alcatuita din cate un reprezentant al Prefecturii – care va fi presedinte al comisiei, primar, secretar, un reprezentant al Oficiului de Cadastru, de la Directia Silvica, ADS si, Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, unde va fi cazul. Nu este o repunere in termen a proprietarilor, ci accelereaza procesul in sine, de finalizare pe cele trei legi 1, 10 si 247 ale proprietatii. Noile modificari se refera la cererile care au fost depuse si sunt nesolutionate inca. Dupa aparitia legii, toata activitatea administrativa a comisiilor locale si a celei judetene va fi suspendata, nu se mai elibereaza titluri”, a mai spus in cadrul conferintei de presa subprefectul Vasile, adaugand ca la Buzau sunt deja eliberate 95 la suta din titlurile de proprietate, adica 170.000 de titluri, pentru 421.000 de ha.

Legume SCDL Buzau

Noile prevederi legale privind proprietatea arata insa ca orice tip de teren, din sistemul de stat sau privat, va fi pus la dispozitie pentru finalizarea retrocedarilor. Inclusiv terenurile de cercetare vor fi puse la dispozitia judeteana, ceea ce inseamna ca „cenusareasa imobiliarelor” din orasul Buzau, SCDL este in perioada care urmeaza „un camp de tatonare” pentru investitori.

Aceasta nu a fost scutita de atractia mirajului imobiliar, arata surse din SCDL, incepand din anul 2001, cand 33 de ha sunt necesare pentru refacerea izlazului comunal catre iesirea DN 2 Rm Sarat si alte 47 de ha spre Brasov au aceeasi destinatie.

In 2004, prin HG 1635/15.X.2004 SCDL preia 419,31 ha din domeniul public al statului.

In momentul de fata, spune subprefectul Vasile Alecu, este posibil ca in patrimoniul SCDL sa fie 65-66 de ha. Cum noua lege permite accesul in terenul de la SCDL, exista pericolul ca bazinul legumicol buzoian sa ramana si fara profesorii in seminte, dar si fara legume. Subprefectul este insa de alta parere. „Statiunea nu ar trebui sa dispara”, spune in mod personal subprefectul Vasile Alecu. „Eu, personal, nu doresc sa se schimbe destinatia. Vreau ca oamenii de acolo sa-si continue activitatea”, mai spune oficialul, dar nu neaga interesul pe care este posibil sa-l suscite terenul pe care il detine Statiunea.

Legume “anticancer si antidiabet”

Revenind la primele informatii furnizate de dr. Floarea Burnichi, secretarul stiintific al SCDL, in aceasta primavara, din statiune au plecat cel putin un milion de fire de rasaduri de legume destinate spatiilor protejate si campului. Toate au fost produse in spatii reduse si improvizate. Cercetatorii de la SCDL, spre exemplu, pe un rand de nici 10 metri au cateva soiuri de rosii, aspect care nu se poate sa faca parte din cercetare. „Anul acesta am avut de cel putin cinci ori mai mare solicitarea pentru seminte de legume. Insa terenul este o problema. In statiune au aparut drumuri si chiar s-au construit case, dar noi nu stim ce e cu ele. Oamenii trebuie sa stie ca noi avem 57 de soiuri si de hibrizi de legume si de flori, chiar unele rare. Banca de germoplasma are peste 2.000 de produse, iar Statiunea are peste 150 de linii de legume, gata oricand de omologare. Trebuie sa tinem cont de semintele de legume, pentru ca de ele depinde starea de sanatatea a poporului insusi. Noi nu vrem sa luam parte la un atac la sanatate. Noi, in timp, am contribuit la sanatatea romanilor prin soiuri de calitate, care ne-au dus faima pana peste hoatare”, mai spune aproape cu lacrimi in ochi, dr. Floarea Burnichi.

 

Dr. Costel Vanatoru

Dr. Costel Vanatoru

Statiunea de Cercetari Legumicole Buzau este „singura unitate de multiplicare”, celelalte disparand odata cu disparitia terenurilor. Are un portofoliu complet, format in mare parte din creatii ale cercetatorilor locali, a caror faima si pricepere a trecut de mult granitele Europei.

Printre soiurile performante se numara tomatele de Buzau, cu calitati gustative deosebite, sau tomatele de industrializare „Cristinica”, tomatele tip prunisoara „Darsirius”, dar mai ales tomatele tip cireasa Capriciu” (rezistente la seceta si care contin cu 20 la suta mai mult licopen fata de soiurile clasice, un antioxidant ce previne cancerul), „Chery” si hibridul timpuriu „Siriana”. Totodata, cercetatorii au lansat ceapa rosie de Buzau „Savuros”, cu calitati gustative deosebite si cu rezistenta la pastrare peste iarna, dar si renumita varza de Buzau, in trei variante, foarte apreciate de gospodine si de bucatarii romani si straini.

Cele mai impresionante creatii sunt castravetii pentru diabet si asimilarea fructului exotic Gac, cu efect protector impotriva celulelor cancerigene, sau pepenele jeleu, pepenele cu coarne ori Kivano, numit astfel din pricina gustului asemanator fructului de Kiwi.

Cetatorii buzoieni de la SCDL au inventat si sera verticala, cu ghivece rotative, unde plantele se dezvolta pe muzica clasica.

Toate acestea ar putea deveni insa istorie, daca samsarii imobiliari vor pune mana pe terenurile statiunii, iar autoritatile nu vor face nimic pentru a proteja acest ultim „bastion” de cercetare pentru sanatate.

 



Comentarii (2)

  1. Rodica Badea spune:

    Schimbarea destinatiei unor terenuri agricole ale cercetarii..datorita atractiei mirajului banilor prin prisma unor viitoare afaceri imobiliare si a unor profitori, cu ajutorul unor factori de decizie, iresponsabili, va distruge complet tot ce s-a incercat sa se mai mentina…Sa nu uitam ca nu s-au respectat legile privind sprijinirea cercetărilor autohtone
    Legea 266/2002
    Art. 2. – Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor îi revin următoarele atribuţii şi
    răspunderi principale:
    d) sprijină dezvoltarea cercetărilor autohtone pentru crearea de soiuri din speciile de plante de interes economic.
    Din anul 2009, mai precis din luna aprilie, cercetarea agricolă este reglementată de Legea 45/2009. Conform legii, unităţile de cercetare şi dezvoltare agricolă sunt finanţate atât din venituri proprii, cât şi din subvenţii de la bugetul statului, pe care nu le-a vazut nimeni. Prin Legea 45/2009 ar fi putut exista şi posibilitatea unei finanţări directe a activităţii de cercetare. Deşi legea cercetării agricole a apărut în aprilie 2009, pentru cercetarea agricolă românească nu s-a atribuit niciun leu de la bugetul statului prin finanţare directă.Nerespectarea legislatiei a distrus cercetarea!
    Este foarte puţin probabil că cineva va reuşi, în aceste condiţii de subzistenţă, să asigure perfecţionarea personalului existent, atragerea şi cointeresarea forţei de muncă necesară realizării unor cercetări de calitate, a tinerilor cărora să li se predea ştafeta.
    Marele nostru agronom Gheorghe Ionescu-Şişeşti spunea că ”multe se pot cumpăra dacă vom avea banii necesari, dar nu putem cumpăra ceea ce ne este nouă specific, materialul genetic şi tehnologiile de cultivare specifice zonei”. S-ar părea că în acest moment nu avem banii necesari, dar de ceea ce ne este specific avem multă nevoie.Momentul persista de prea mult timp. Adevarul este ca nu a existat o adevarata strategie!
    Concluzia care se desprinde este aceea că este necesară intervenţia statului si a unor factori de decizie responsabili, pentru asigurarea fondurilor minimale, pentru ca cercetarea ştiinţifică să poată răspunde cu rezultate concrete la problemele actuale cu care se confruntă producţia legumicolă, cu atât mai mult cu cât cercetarea de firmă este încă slab reprezentată. Vom trai din importuri..dar..poate ca nimeni nu se gandeste ca prin asta distrugem tot..iar sumele alocate importurilor vor fi inutile…

  2. Rodica Badea spune:

    Schimbarea destinatiei unor terenuri agricole ale cercetarii…datorita atractiei mirajului banilor prin prisma unor viitoare afaceri imobiliare si a unor profitori, cu ajutorul unor factori de decizie, iresponsabili, va distruge complet tot ce s-a incercat sa se mai mentina… Sa nu uitam ca nu s-au respectat legile privind sprijinirea cercetărilor autohtone
    Legea 266/2002, Art. 2.- Ministerului Agriculturii, Alimentatiei di Padurilor ii revin urmatoarele atribuţii si raspunderi principale:
    d) sprijina dezvoltarea cercetarilor autohtone pentru crearea de soiuri din speciile de plante de interes economic.
    Din anul 2009, mai precis din luna aprilie, cercetarea agricola este reglementata de Legea 45/2009. Conform legii, unitatile de cercetare si dezvoltare agricola sunt finantate atat din venituri proprii, cat si din subventii de la bugetul statului, pe care nu le-a vazut nimeni. Prin Legea 45/2009 ar fi putut exista si posibilitatea unei finantari directe a activitatii de cercetare. Desi legea cercetarii agricole a aparut in aprilie 2009, pentru cercetarea agricola romaneasca nu s-a atribuit niciun leu de la bugetul statului prin finantare directa. Nerespectarea legislatiei a distrus cercetarea!
    Este foarte putin probabil ca cineva va reuşi, in aceste conditii de subzistenta, sa asigure perfectionarea personalului existent, atragerea si cointeresarea fortei de munca necesara realizarii unor cercetari de calitate, a tinerilor carora sa li se predea stafeta.
    Marele nostru agronom Gheorghe Ionescu-Sisesti spunea că ”multe se pot cumpara daca vom avea banii necesari, dar nu putem cumpara ceea ce ne este noua specific, materialul genetic si tehnologiile de cultivare specifice zonei”. S-ar parea ca in acest moment nu avem banii necesari, dar de ceea ce ne este specific avem multa nevoie.Momentul persista de prea mult timp. Adevarul este ca nu a existat o adevarata strategie!
    Concluzia care se desprinde este aceea ca este necesara interventia statului si a unor factori de decizie responsabili, pentru asigurarea fondurilor minimale, pentru ca cercetarea stiintifica sa poata raspunde cu rezultate concrete la problemele actuale cu care se confrunta productia legumicola, cu atat mai mult cu cat cercetarea de firma este inca slab reprezentata. Vom trai din importuri..dar..poate ca nimeni nu se gandeste ca prin asta distrugem tot..iar sumele alocate importurilor vor fi inutile…

Adaugati un comentariu


 

*