Creșterea dobânzilor menține euro sub 4,95 lei

27 decembrie 2021 | 0 comentarii |

Chiar dacă BCE a stabilit de mai multe ori o cotație de peste 4,95 lei/euro, depășirea acestui prag în piața locală pare a fi lăsată pentru anul viitor. În schimb, reglajele realizate de BNR în piața monetară, cu scopul de a proteja leul, au împins indicii ROBOR la valori care se mai înregistrau în martie trecut.

Fluctuațiile cursului euro s-au rezumat, în ultima săptămână, la 4,9488 – 4,9491 lei, iar tranzacțiile zilnice s-au efectuat în culoarul 4,947 – 4,952 lei. Pe segmentul asiatic al pieței internaționale, extremele au atins un minim de 4,944 lei și un maxim de 4,956 lei/1 euro.

Membrii CFA România, care au participat la sondajul efectuat în noiembrie, au anticipat pentru luna mai 2022, o valoare medie a euro de 5,0517 lei, respectiv una de 5,1145 lei pentru noiembrie viitor.

 

Cu o inflație cu aproape trei ori mai mare decât ținta de inflație a BNR (2,5% +/- un punct procentual), indicii ROBOR au intrat, de la începutul lunii septembrie, pe o pantă ascendentă, care vor pune o și mai mare presiune la returnarea creditelor.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut săptămâna trecută de la 2,89%, la începutul perioadei analizate, la 2,98%, la finalul ei. Potrivit ultimului sondaj amintit al CFA România, estimarea pentru orizontul de 12 luni în cazul indicelui ROBOR la 3 luni este de 3,22%.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 3,06 la 3,13%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a sărit de la 3,13 la 3,20%.

 

Parcursul de anul viitor al leului va fi influențat extern de evoluția pandemiei, de repararea lanțurilor de aprovizionare și de reducerea prețurilor la materiile prime. Reducerea deficitului de cont și a celui comercial sunt principalii factori locali care pot reduce presiunea pe leu. Pentru a contracara efectele lor negative, BNR va majora, conform analiștilor, nivelul dobânzii cheie de trei ori în cursul lui 2022, mizând pe atragerea la timp a sumelor din PNRR.

La sfârșitul săptămânii trecute a fost adoptat bugetul de stat pentru 2022, care a fost construit pornind de la o creștere a PIB cu 4,6% an/an și o inflație medie anuală de 6,5%, respectiv un raport un deficit bugetar/PIB de 5,84%.

 

Revenirea în rândul investitorilor a apetitului pentru risc, după ce datele privind efectele variantei Omicron sunt mai optimiste decât se așteptau, au redus cererea de monedă americană, considerată drept un „refugiu”.

Euro s-a apreciat de la 1,1235 dolari, minim atins luni, la 1,1344 dolari, maxim înregistrat vineri, astfel că media dolarului a scăzut de la 4,3917 la 4,3655 lei.

Cursul francului elvețian a fluctuat între 4,7456 și 4,7590 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,7589 lei.

Creșterea apetitului pentru risc a impulsionat lira sterlină, care a depășit pragul de 1,1850 euro, astfel că media ei a urcat de la 4,7952 la 4,8513 lei.

La sfârșitul săptămânii, metalul galben fluctua între 1.805 și 1.811 dolari/uncia, astfel că prețul gramului de aur calculat de BNR a scăzut de la 253,5698 la 253,2841 lei.

 

Ca de obicei, lipsa investitorilor instituționali din piață produce creșterea criptomonedelor. Bitcoin s-a apropiat sâmbătă seară de 52.000 dolari, dar a alunecat duminică dimineață la 49.670 – 50.700 dolari.

 

*Analiză valutară săptămânală (cuprinde perioada 20 – 24 decembrie) realizată de Radu GEORGESCU –DOMUS M&D

 

 


Adaugati un comentariu


 

*