Cum ne afectează trecerea la ora de vară

România, la fel ca alte multe state din lume, trece la ora oficială de vară. În aceasta noapte, ceasurile se dau cu o ora înainte, astfel că ora 03.00 devine 04.00.

 

În noaptea de 24 spre 25 martie 2018, trecem la ora de vară. Românii vor da ceasurile cu o oră înainte, astfel că ora 03.00 devine ora 4.00, noaptea va fi mai scurtă cu o oră, iar viața și activitățile lor se vor desfășura după noua oră, până în noaptea de 27 spre 28 octombrie, când se revine la ora oficială de iarnă. Duminică va fi, astfel, cea mai scurtă zi din an, iar diferența dintre ora oficială a Romaniei și Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore.

Trecerea la ora de vară ne poate afecta sănătatea și starea de spirit, dar medicii ne liniștesc, spunându-ne că peste câteva zile nu se vor mai resimți aceste efecte, iar în cazul tinerilor și al oamenilor sănătoși, aceste efecte pot trece neobservate.

„Cei mai mulți dintre noi ne adaptăm repede ceasul biologic la această trecere și chiar o asociem cu o senzație pozitivă. Gândul că natura înverzește, că florile ne vor oferi o explozie de culori, că avem mai multe ore la dispoziție pentru a ne rezolva problemele la lumina zilei, dar mai ales gândul că vine vara, asociată cu mai mult soare și cu vacanța, crește doza de optimism… Adaptarea este mai dificilă pentru persoanele care suferă de anxietate și depresie. Experienșa clinică și dovezile obținute de în urma unor cercetari de specialitate ne arată că aceste persoane ar putea resimți un disconfort crescut, ca urmare a schimbării orei”, explică medicul psihiatru Maria Cristache.

 

Trecerea la ora de vară afectează ritmul biologic zilnic, mai ales în cazul vîrstnicilor, ne spune și medicul internist Karmencita Pricop.  Experiența clinică și competența pe care o are și în cardiologie a ajutat-o să înțeleagă că este bine să facem mai puțin efort în această perioadă, iar persoanele care suferă de boli cronice este esențial să respecte cu strictețe sfaturile specialistului și să-și administreze medicamentele.

„Organismul uman, cu cât este mai puțin expus unor modificări, cu atât funcționează mai bine. Este greu de spus dacă există efecte economice prin trecerea la ora de vară, dar pentru organism, această modificare bruscă nu este benefică. Mai ales vârstnicii și persoanele cu anumite boli se adaptează mai greu acestor schimbări. După trecerea la ora de vară, organismului îi trebuie cam o săptămână pentru a se adapta la noul program. Cred că fiecare dintre noi resimțim un anumit disconfort, dar persoanele care suferă de boli psihice, cele cu afecțiuni cardiace, respiratorii sau alte boli mai grave se vor adapta mult mai greu și chiar necesită o grijă sporită, pentru a evita anumite consecințe”, mai spune dr. Pricop. Medicul atrage atentia că scurtarea duratei somnului cu o oră poate duce la un stres suplimentar ce poate genera modificari cardiovasculare, manifestate prin variații ale tensiunii arteriale și tulburări de ritm cardiac, la insomnie, somnolență, astenie, apatie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare și de memorie, cefalee, vertij etc.

 

Și începerea activităților cotidiene cu o oră mai devreme este afectată de trecerea la ora de vară. Dr. Celine Toader, specialist în medicina muncii, cu competenta în pneumologie, în cadrul DSP Buzau, ne informează că modificarea programului de somn cu o ora în minus se recuperează într-o zi-două, dacă suntem sănătoși, dar poate dura o saptamană și chiar mai mult dacă suferim de anumite afecțiuni sau avem o vârsta mai înaintată.

„Orice modificare a programului de somn ne afectează, pentru o perioadă. Cel puțin pentru o zi suntem mai somnoroși, mai obosiți la serviciu sau la școală, dar un organism sănătos se adaptează chiar din a doua zi, nu mai resimte așa puternic efectul schimbării orei. Iar dacă alocam somnului același număr de ore, s-ar putea să nici nu simțim vreo perturbare a ritmului biologic, mai ales dacă suntem tineri și sănatoși. Anumite riscuri există pentru persoanele care suferă de anumite afecțiuni cronice, dar și acestea, dacă-și respectă tratamentul și alocă odihnei timp suficient, se vor adapta destul de ușor, chiar dacă tot în această perioadă suntem afectați și de schimbarea anotimpurilor, astenia de primăvară fiind chiar mai greu de traversat de anumite persoane”, explica dr. Celine Toader. Medicul atrage atenția că persoanele cu afecțiuni psihice, cardiace sau alte boli grave trebuie să acorde atenție oricărei modificări în simptomatologie și, dacă acestea sunt evidente, este necesară consultarea medicului curant, pentru a decide, împreună, ce trebuie făcut.

 

În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932, între 22 mai și 2 octombrie. Până în 1939, ora de vară a funcționat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00.00 și prima duminică din octombrie, ora 01.00. Din 1941, ora de vară nu s-a mai folosit, fiind reintrodusă în România abia în 1979. Până în 1996, ora de vară a funcționat de la sfârșitul lunii martie până la sfârșitul lui septembrie. Din 1997 s-a trecut la ora de vară din ultima duminică a lunii martie până în ultima duminică din octombrie, potrivit Observatorului Astronomic.

În octombrie 2017, peste 70 de eurodeputaţi din toate grupurile politice au cerut introducerea unei moţiuni în Parlamentul European (PE) pentru a se pune capăt schimbării de două ori pe an a orei care, potrivit lor, provoacă dereglări ale sănătăţii persoanelor şi la nivel economic. Comisia Europeană (CE) a decis să armonizeze data schimbării orei de vară, pe care iniţial fiecare ţară o decidea între martie şi aprilie, pentru a evita eventuale perturbări ale orarelor, precum cele ale trenurilor europene.

 

Ora de vară este implementată în prezent în peste 70 de state, dar perioada variază de la o țară la alta.