Dosarul electronic al pacientului a fost in sfarsit, deblocat
Dosarul electronic al pacientilor romani, care ar fi trebuit sa fie gata pana la 1 ianuarie 2014, este inca „in constructie”, asa cum arata si pagina web dedicata acestui proiect al CNAS.
Dosarul electronic al pacientilor, ca de altfel toata legislatia din Sanatate, intarzie sa fie disponibil medicilor si bolnavilor, in ciuda faptului ca toti decidentii s-au batut cu pumnul in piept ca va fi functional la 1 ianuarie 2014, iar pentru informatizarea sistemului medical s-au cheltuit sume imense. Intarzierea lui s-a pus pe seama contestatiilor companiilor IT care au pierdut la licitatiile pentru implementarea softului, astfel ca proiectul a fost tras pe linie moarta.
Ce inseamna, de fapt, acest dosar electronic de sanatate, ne explica presedintele CJAS Buzau, Corneliu Vasilescu, mentionand ca in aproape toate tarile UE, starea de sanatate a cetatenilor este monitorizata digitalizat, pe parcursul intregii vieti. „Atunci cand pacientul merge la medic, acesta va putea vizualiza, printr-un simplu click, intregul lui istoric medical. Implementarea acestul proiect a fost intarziata de numeroasele contestatiile facute de companiile IT care urmau sa implementeze proiectul, astfel ca Romania s-a aflat chiar in pericol de a pierde fondurile europene nerambursabile in valoare de 130,9 milioane de lei, destinate acestui proiect. Acum, se pare, am intrat in linie dreapta. Noi chiar am inceput sa pregatim formatori care vor explica modul de implementare al acestui proiect, astfel incat atunci cand acesta va fi gata, sa fie si furnizorii nostri de servicii, pregatiti sa-l aplice”, a precizat presedintele CJAS Buzau, Corneliu Vasilescu.
„Dosarul electronic” este finantat prin Programul Operational Sectorial – Cresterea Competitivitatii Economice (POSCCE) si Programul Operational – Dezvoltarea Capacitatii Administrative (PODCA).
In mai 2012, au depus oferte pentru acest proiect firmele Teamnet, HP, ASSECO, UTI, IBM si Romsys. In octombrie 2012, CNAS a ales drept castigatoare compania UTI, desi HP oferise un pret mai mic, respectiv 12,5 milioane euro, fata de 18,5 milioane euro. Au urmat motivari peste motivari ale CNAS si nu mai putin de „28 de contestatii si 16 luni de piedici”, dupa cum se mentioneaza intr-un comunicat al CNAS.
Pe 20 februarie 2013, Curtea de Apel Bucuresti a clarificat ca neintemeiata si ultima din cele 28 de contestatii depuse de diversi participanti la licitatia din 11.11.2011, decizia de stabilire a castigatorului fiind irevocabila.
Potrivit CNAS, prin reteta electronica, dosarul electronic si cardul de sanatate se obtine „o infrastructura informationala ce permite eficientizarea mediului medical si eliminarea erorilor umane de diverse naturi”.
Deocamdata, singura componenta implementata este reteta electronica, cardul de sanatate fiind inca in stadiul de proiect pilot, iar dosarul electronic al pacientului „in constructie”.
Potrivit „calendarului de implementare e-Sanatate” (strategia de e-Sanatate a Ministerului Sanatatii), in perioada 2009-2010 a fost planificata „Cresterea standardizarii si a infrastructurii de comunicare si cresterea gradului de pregatire prin proiecte pilot (carduri de sanatate, e-Prescriptie, e-Ingrijire), interventii legislative si pregatirea pietei”, pentru ca in perioada 2010-2015 sa fie finalizate „Proiectele-pilot la scara larga; retele judetene de sanatate si integrarea la nivel judetean si national pentru prescriptia electronica, cardul national de sanatate si sumarul dosarului electronic al pacientului”.
Informatizarea sistemului de sanatate romanesc, cu care din 2009 incoace se tot lauda fiecare ministru si fiecare sef al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, este inca neterminat, desi pentru asta s-au consumat 173 de milioane de euro, la care se adauga TVA.
