Euro ar putea crește în primăvara anului viitor la peste 4,99 lei

Eforturile susținute ale BNR de a asigura stabilite leului, prin folosirea tuturor instrumentelor pe care le are la dispoziție, a caracterizat ultima săptămână a pieței valutare interne. În condiţiile în care economia României se confruntă o reducere a activităţii economice, iar valul patru şi cinci de Covid vor închide pieţele din Germania şi Europa Occidentală, BNR a „sacrificat” inflaţia şi dobânzile la depozite, pentru a ţine în viaţă creşterea economică și a ține stabil cursul valutar leu/euro, chiar dacă deficitele macroeconomice – bugetar şi comercial – sunt în creştere şi au niveluri extrem de ridicate.

Volatilitatea mediei euro s-a rezumat la 4,9487 – 4,9491 lei, cotațiile crescând, însă, până la 4,954 lei. Tranzacțiile de vineri s-au realizat în culoarul 4,947 – 4,953 lei, iar cursul a fost stabilit la 4,9491 lei.

Dacă CNSP a anticipat, pentru acest an, în prognoza sa de toamnă, o medie anuală a euro de 4,92 lei, ultimul sondaj realizat în rândul membrilor CFA România indică o valoare medie a anticipaţiilor de 4,9986 lei/euro pentru orizontul de 6 luni. În schimb, pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului a scăzut de la 5,0547 lei/euro, la sondajul din septembrie, la 5,0329 lei/euro, scadență pentru care cea mai scăzută proiecție este de 4,94 lei.

Mult mai îngrijorător este indicele Damocles calculat de banca japoneză de investiţii Nomura, care măsoară riscurile cursului de schimb din economiile a 32 de ţări emergente. Depășirea pragului de 100 reprezintă un semnal de alarmă pentru următoarele 12 luni. În momentul prezentării raportului, România avea un scor de 115, iar Turcia, care a atins săptămâna trecută un nou minim față de dolar, unul de 108.

Analiza are în vedere, pentru anul viitor, creșterea dobânzii de către Fed și menținerea tendinței de încetinire a economiei Chinei, alături de factori interni precum creșterea deficitelor fiscale, de cont și comerciale dar și majorarea prețurilor la materiile prime, care se tranzacționează, în general, în dolari.

Euro a scăzut joi, la 1,1186 dolari, minimul ultimelor 17 luni. Creșterea dolarului a survenit după ce situația sanitară din zona euro s-a înrăutățit, iar investitorii pariază pe decizia Fed de a majora dobânda cheie, în timp BCE își continuă politica monetară relaxată considerând că majorarea inflației din zonă este tranzitorie.

Vineri, piețele americane au fost închise, cu prilejul Zilei Recunoștinței (Thanksgiving Day), astfel că euro a crescut până la 1,1330 dolari.

În piața locală, media monedei americane a crescut de la 4,3863 la 4,4127 lei și a închis săptămâna la 4,3869 lei.

Apariția variantei sud-africane a Covid a apreciat, vineri, moneda elvețiană, la 1,0426 franci/euro, maxim care nu a mai fost atins din 21 iulie 2015, media ei atingând astfel un nou record, de 4,7398 lei.

Cursul lirei sterline a crescut miercuri la 5,8974 lei, dar a alunecat vineri la 5,8407 lei.

Prețul gramului de aur a încheiat perioada analizată la 255,1246 lei, în contextul în care uncia a fluctuat între 1.784 și 1.815 dolari.

BNR a atras luni, de la bănci, depozite în valoare de circa 1,5 miliarde lei, pentru scadența la o săptămână, cu o dobândă de 1,75%, egală cu cea de politică monetară.

La sfârșitul săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut, după cinci ședințe consecutive de stabilitate, de la 2,61% la 2,63%.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a reînceput să crească de la 2,81 la 2,83%.

Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a urcat de la 2,91 la 2,92%.

Bitcoin a scăzut vineri la circa 53.600 dolari și s-a tranzacționat duminică dimineață în culoarul 53.800 – 54.900 dolari.

După o scădere la aproape 3.900 dolari, ether a fluctuat în culoarul 3.990 – 4.100 dolari.