Geoparcul „Ținutul Buzăului” se pregătește pentru revalidarea UNESCO
Managerul Geoparcului, Răzvan-Gabriel Popa, a prezentat, în plenul Consiliului Județean Buzău, un raport al dezvoltării acestui teritoriu de la acreditare și până acum, precum și planul procesului de revalidare UNESCO, ce va avea loc în vara acestui an.
Ședința Consiliului Județean Buzău de vineri, 28 februarie, a debutat cu urări specifice venirii primăverii, după care s-au aprobat proiectele aflate pe ordinea de zi.
La finalul ședinței, președintele Lucian Romașcanu a anunțat că „suntem mândri de statutul nostru UNESCO pentru Geoparcul «Ținutul Buzăului» și ne pregătim pentru revalidare, care va avea loc în vara acestui an”, după care managerul Geoparcului, Răzvan-Gabriel Popa, a prezentat un raport privind progresul acestui proiect și pașii care urmează a fi parcurși pentru revalidarea UNESCO a Geoparcului.
„Geoparcul Internațional UNESCO «Ținutul Buzăului» este un proiect început în urmă cu 18 ani, de Consiliul Județean Buzău, care în 2022 a primit recunoașterea UNESCO. Este rezultatul unui parteneriat nucleu între Consiliul Județean Buzău, Asociația Ținutul Buzăului și Universitatea din București, care are la bază o strânsă legătură cu toate cele 18 comune care compun teritoriul și care, împreună cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară «Ținutul Buzăului», sunt parteneri esențiali în dezvoltarea sustenabilă”, și-a început prezentarea, Răzvan Gabriel-Popa.
Geoparcul Ținutul Buzăului este al doilea geoparc UNESCO din România, iar „în vara acestui an, 2 evaluatori UNESCO vor veni să analizeze progresele făcute și respectarea standardelor UNESCO. Proiectul este implementat de o echipă de specialiști din cadrul CJ Buzău, Asociația «Ținutul Buzăului», Universitatea București, ADI «Ținutul Buzăului», un Consiliul Științific și un Consiliu Consultativ. Mulțumim tuturor partenerilor pentru sprijin și implicare! Geoparcurile UNESCO sunt o construcție a comunității și pentru comunitate!”, a explicat managerul geoparcului.
Răzvan Gabriel-Popa a menționat că în ultimii patru ani, proiectul s-a dezvoltat substanțial, iar cu sprjinul Consiliului Județean și prin accesarea unor proiecte cu finanțare europeană s-au schimbat multe lucruri în bine, dar mai trebuie făcut câte ceva pentru ca evaluatorii să fie mulțumiți. El crede că singurul lucru de care s-ar putea „împiedica” evaluatorii este faptul că geoparcul nu are un geolog angajat, dar speră că se va rezolva și această problemă.
„Am deschis un centru de vizitare GeoGate la Berca, pregătim un alt centru de vizitare la Bozioru, pe care sperăm să-l deschidem anul acesta. În ultimii patru ani am reușit să marcăm zece trasee de vizitare (în 2020 nu aveam niciunul), iar numărul turiștilor a crescut peste așteptări. Avem alte 2 situri outdoor descoperite, pe care vrem să le deschidem publicului, dar au nevoie de o amenajare minimă, atât pentru accesibilitate, cât și pentru protejare. De asemenea, am dezvoltat rețeaua educațională a Geoparcului, astfel că, dacă în 2020 aveam cam 300 de beneficiari, numărul acestora a ajuns la 4.500 de elevi şi 300 de profesori, anul trecut. Avem colaborare în acest sens cu 20 de instituții”, a detaliat Răzvan Popa.
În opinia sa, geoparcul are toate șansele să primească reacreditarea UNESCO în această vară, chiar dacă „există și posibilitatea unui cartonaș galben, adică să primești recomandări și în doi ani să le faci”, a menționat el.
În ședința de vineri, 28 februarie, consilierii județeni au aprobat 19 proiecte de hotărâre, cele mai multe vizând repartizarea sumei de „43.654.000 lei, corespunzătoare cotei de 6% din impozitul pe venit estimat a se încasa în anul 2025, care se repartizează integral în anul 2025 comunelor, orașelor și municipiilor din județ”, potrivit prevederilor Legii bugetului de stat nr. 9/2025. Potrivit expunerii de motive, sumele au fost repartizate către UAT-urile din județ conform „solicitărilor” și vor asigura continuarea investițiilor în infrastructură și susținerea programelor de dezvoltare locală.
Cei mai mulți bani vor ajunge la Primăria Buzău – 3.000 000 de lei, la Rm. Sărat s-a alocat jumătate din această sumă, orașele Nehoiu și Pătârlagele vor primi câte 1 milion de lei, iar la Pogoanele vor ajunge 970.000 de lei. În mediul rural, cei mai mulți bani vor ajunge la Stâlpu și Țintești – 650 000 de lei, respectiv, 611.000 de lei, iar cei mai puțini la Zărnești și Valea Salciei – câte 200.000 de lei.
Inițierea procedurii de preluare în administrare a unor arii naturale protejate – Vulcanii noroioși, Siriu și Penteleu și Modificarea statutului Fundației Communitas Buzău, care va deveni activă în implementarea unor proiecte sociale importante, au fost alte două proiecte importante aprobate în ședința de vineri.
Credit foto ședința CJ: Ciprian Sterian
