Leul a fost cea mai stabilă monedă din regiune în 2023

Leul și dobânda de politică monetară au fost principalele „arme” utilizate de BNR în lupta cu inflația din țara noastră, în 2023. Rata de referință a stagnat la 7%, începând cu ianuarie, iar deprecierea anuală a leului, care a rămas cea mai stabilă monedă din regiune, în raport cu euro, a fost de numai 2,72 bani (circa 0,55%).

Euro a atins un maxim de 4,9783 lei pe data de 19 mai, iar în ultima săptămână a acestui an s-a mișcat între 4,9720 și 4,9753 lei. Vineri, tranzacțiile s-au realizat între 4,973 și 4,976 lei, media fiind stabilită la 4,9746 lei.

Bugetul de stat din 2024 este construit pe un curs mediu anual estimat de Comisia Națională de Prognoză la 5 lei/euro, în timp ce valoarea medie pentru 2025 este de 5,06 lei/euro, respectiv, de 5,12 lei/euro în 2026 și de 5,18 lei/euro în 2027.

În opinia analiștilor Băncii Transilvania, cursul mediu anual euro/leu va crește de la 4,95 în 2023 la 5,04 în 2024, respectiv la 5,07 în 2025. Economiștii de la BCR-Erste estimează pentru finalul acestui an o medie de 5,10 lei/euro, „cu presiuni de depreciere a leului dinspre deficitul de cont curent încă mare”.

Sondajul din noiembrie 2023, în rândul membrilor CFA România, estimează o valoare medie a cursului anticipat de 5,0590 lei/euro pentru luna noiembrie 2024.

Conform analizei Băncii Transilvania, parcursul economiei românești va fi marcat de „evoluțiile macro-financiare internaționale (inclusiv posibilitatea unei ajustări pe piețele de acțiuni), acumularea de semnale de decelerare pentru ritmul anual al PIB-ului în SUA și China, climatul economic dificil din Zona Euro, tensiunile geo-politice, modificările climate și mixul intern de politici economice în context electoral”.

Rămâne de văzut ce măsuri populiste va lua Guvernul în cursul unui an, când avem patru rânduri de alegeri, pentru a ține deficitul bugetar în frâu. România este singura țară UE aflată în procedura de deficit excesiv, așa că mediul antreprenorial va fi din nou „calul de bătaie” și va fi afectat de noi și noi modificări ale codului fiscal.

BNR „ar putea să reducă rata de dobândă de politică monetară de la 7,00% la final de 2023 la 6,00% la sfârșit de 2024, respectiv 4,50% la finele anului 2025”, conform scenariului macroeconomic central al Băncii Transilvania, evoluție care va influența valoarea indicilor ROBOR.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut vineri, de la 6,24 la 6,22%, față de 7,57% la sfârșitul lui 2022.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,29 la 6,27%, comparativ cu 7,81% la finalul lui 2022.

Indicele Robor la 12 luni a alunecat de la 6,31 la 6,30%, față de 8,09% în urmă cu 12 luni.

IRCC, indicele de referinţă folosit din mai 2019 pentru calculul ratelor la bancă la creditele noi ipotecare şi de consum, a încheiat anul la 5,96%.

Volatilitatea perechii euro/dolar a fost mare. Vineri, euro a urcat la 1,1034 – 1,1085 dolari, față de 1,0525 – 1,0684 dolari, la începutul anului, iar media monedei americane a terminat 2023 cu o depreciere de 13,18 bani, la 4,4958 lei.

Moneda elvețiană a încheiat anul cu un nou record istoric de 5,3666 lei, după ce s-a apreciat până la 0,9254 franc/euro. Media lirei sterline a fost stabilită la 5,7225 lei, în creștere cu 16,15 bani față de sfârșitul lui 2022.

Aurul a avut o evoluție apreciativă, stimulat de presiunea sub care se află moneda americană, provocată de pariurile puse pe seama faptului că Rezerva Federală va începe de la sfârșitul primului trimestru să reducă rata de referință. Metalul galben a încheiat anul peste pragul psihologic de 2.000 dolari/uncie, la 2.059 – 2.075 dolari, când prețul gramului de aur a fost stabilit de BNR la 298,2747 lei. Reamintim că, la începutul acestei luni, a fost atins un maxim istoric de 303,8212 lei/gram.