Medicii psihiatri, îngrijorați de efectul legii care vizează șoferii depistați pozitiv la substanțe psihoactive

Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie şi Asociaţia Spitalelor Publice de Psihiatrie din România transmist că, în lipsa unor distincții şi praguri clare, proiectul de lege care vizează şoferii depistaţi pozitiv la substanţe psihoactive ar putea duce la abandonarea tratamentelor de către pacienţi.

 

O inițiativă legislativă prin care se propune ca atunci când este depistată în sângele conducătorilor auto o substanţă psihoactivă, fapta să fie considerată infracţiune și să fie pedepsită cu închisoarea între 2 și 7 ani, depusă în Parlament, după decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, privind necesitatea de expertize pentru a stabili dacă substanţele psihoactive găsite în organismul unui şofer îi afectează capacitatea de a conduce, a stârnit dispute aprinse în societatea civilă, dar și în rândul profesioniștilor.

Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie (ARPP), în calitate de organizaţie reprezentativă naţională a medicilor specialişti psihiatri din România, membră a EPA (Asociaţia Europeană de Psihiatrie) şi a WPA (World Psychiatric Association), împreună cu Asociaţia Spitalelor Publice de Psihiatrie din România (ASPP), în calitate de organizaţie reprezentativă a instituţiilor spitaliceşti de monospecialitate de profil din România, își exprimă public, îngrijorarea, cu privire la efectele acestei legi și vin cu o serie de propuneri prin care să se stabilească distincții și praguri clare de la care depistarea substanțelor psioactive poate fi considerată infracțiune, astfel încât să nu se încurajeze abandonul unor tratamente de către pacienți.

 

Propunerile medicilor psihiatri

 

Prima dintre propunerile celor două asociații se referă la protejarea drepturilor pacienţilor şi balanţa siguranţei publice. „Credem că pedepsirea extremă a șoferilor pozitivi la substanţe psihoactive legale poate duce la stigmatizarea pacienţilor care au nevoie de tratamente psihotrope şi care nu reprezintă un pericol real pentru siguranţa rutieră. O astfel de politică ar putea încuraja abandonarea tratamentelor de către pacienţii noştri, din teama de a nu risca sancţiuni penale, ceea ce ar putea duce la agravarea condiţiilor de sănătate mintală şi abia atunci ar augmenta nesiguranţa publică”, se arată în comunicatul ARPP și ASPP.

O altă propunere este aceea de a se face distincţie între substanţele psihoactive ilegale şi cele legale. Medicii psihiatri susțin că „substanțele psihoactive incluse în legislaţia românească actuală nu se limitează doar la droguri ilegale, includ şi medicamente prescrise de medici, cum ar fi anxioliticele, antidepresivele, psihostimulantele pentru tratamentul ADHD sau antipsihoticele. Aceste medicamente sunt esenţiale pentru tratamentele psihiatrice şi, în mod frecvent, sunt administrate pacienţilor care suferă de afecţiuni psihice compatibile cu conducerea auto. Creşterea pedepselor, fără o reglementare clară şi diferenţiată, ar putea pune în pericol sănătatea mintală a multor mii de oameni bine integraţi şi funcţionali socio-profesional, care respectă tratamentele prescrise şi menţin un status psihic funcţional”.

Sunt necesare praguri cantitative clare

 

Medicii psihiatri recomandă ca, în loc de o abordare pur calitativă a consumului de substanţe psihoactive, care poate include un risc de penalizare a persoanelor care urmează tratamente legale, ar trebui „să se introducă teste cantitative, cu praguri bine stabilite, asemănătoare cu alcoolemia şi în consonanţă cu practica europeană şi internaţională. Aceste praguri ar putea reflecta o balanţă între siguranţa rutieră şi protejarea drepturilor pacienţilor. De exemplu, se poate stabili un prag de concentraţie al substanţei în sânge care să nu fie asociat cu efecte cognitive sau motorii semnificative şi care să fie tolerat în cazul persoanelor care urmează tratamente recomandate de către medic, în doze terapeutice”.

„Similar practicii europene şi internaţionale credem că introducerea de praguri cantitative similare cu cele ale alcoolemiei ar putea reprezenta o soluţie justă şi mai precisă pentru a asigura atât siguranţa rutieră, cât şi protejarea drepturilor pacienţilor”, recomandă medicii.

 

Practica europeană şi internaţională

 

Cele două organizații profesionale subliniază că, deși nu există o practică legală unitară privind testele de sânge sau urină pentru substanţe psihoactive, în majoritatea țărilor europene există praguri specifice, care ţin cont de tipul substanţei şi de efectele acestora asupra capacităţii de a conduce. „Astfel de reglementări sunt esenţiale pentru a evita incriminarea inutilă (şi profund discriminatorie) a celor care nu reprezintă un risc semnificativ la volan, dar care urmează tratamente legale, necesare pentru dreptul lor la sănătate”, explică medicii psihiatri, care vin și cu exemple în acest sens.

Astfel, în Germania, legislaţia privind consumul de substanţe psihoactive la volan este reglementată prin legea „StVO” (Codul rutier german), pragurile cantitative pentru diferite substanţe sunt stabilite clar, iar testele sunt făcute numai în cazul în care şoferul prezintă comportamente suspecte.

În Olanda, se utilizează teste cantitative şi nu se pedepseşte consumul de substanţe legale în absenţa unui comportament suspect, astfel că persoanele care urmează tratamente prescrise nu sunt sancţionate automat (Dutch Road Traffic Act).

Franţa utilizează atât teste rapide de salivă cât şi teste de sânge pentru a evalua concentraţia substanţelor și, chiar dacă a adoptat o abordare mai rigidă faţă de substanţele ilegale, există o reglementare diferită pentru substanţele legale, care ţine cont de existenţa unui tratament medical.

 

Se recomandă o legislație „echilibrată”

 

Medicii psihiatri consideră că „este esenţial ca legislaţia să fie echilibrată şi să prevadă măsuri clare, diferenţiate pentru substanţele psihoactive legale şi cele ilegale, evitând astfel criminalizarea şi pedepsirea penală a celor care nu reprezintă un pericol social real, dar care urmează tratamente necesare, argumentate şi prescrise medical pentru afecţiuni psihice, au mai transmis organizaţiile.

Alina Gorghiu, fost ministru al Justiţiei, a anunţat că a depus, împreună cu mai mulţi parlamentari, o iniţiativă legislativă care stabileşte ca atunci când este depistată o substanţă psihoactivă în sânge, fapta să fie considerată infracţiune, mesajul său fiind „toleranţă zero pentru droguri, când te urci la volan”.

Proiectul mai prevede şi pedepse cu închisoarea de la 2 la 7 ani pentru comiterea acestei infracţiuni.