Prevenția și educația pentru bolile cronice netransmisibile – un nou proiect al Hubului de Inovație în Sănătate
Noul proiect a fost demarat în cadrul unui Workshop organizat la București și a reprezentat un prim pas concret privind identificarea principalelor provocări în prevenție și educație pentru bolile cronice prioritare în România, precum și crearea unui cadru de realizare a unor campanii specifice.
Bolile cronice netransmisibile reprezintă o provocare majoră pentru sistemul de sănătate, iar impactul acestora asupra societății este impresionant: peste 90% din decesele cauzate la nivel european sunt determinate de aceste maladii, iar în România decesele din cauze tratabile au fost de 235 la 100.000 de locuitori – de 2,5 ori mai mult decât media UE. Multe dintre aceste maladii pot fi prevenite, iar Strategia Națională de Sănătate setează direcțiile pentru a adresa aceste boli cronice în vederea creșterii calității vieții și speranței de viață în România, aflată cu 5,4 ani sub media UE.
În acest context, Hubul de Inovație în Sănătate – platformă strategică fondată în 2023 de Ministerul Sănătății, Alianța Universitară G6-UMF și Asociația Local American Working Group (LAWG) – lansează un proiect privind prevenția și educația în afecțiunile cronice netransmisibile, cu scopul de a dezvolta un cadru inovativ și eficient pentru campanii de impact, care se pot amplifica la nivel național și pot întări eforturile de prevenție, transmit reprezentanții Hubului de INovație în Sănătate, printr-un comunicat.
Proiectul a fost demarat în cadrul unui Workshop organizat la București, la care au fost prezenți ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, rectorul UMFCD, Viorel Jinga – președinte al Alianței G6-UMF, Elena Brodeală, vicepreședinte ANMDMR, reprezentanți ai Universităților de Medicină și Farmacie din țară, ai asociațiilor de pacienți, industriei farmaceutice, ai Institutului Național de Sănătate Publică, Societății Naționale de Medicina Familiei, Societății Universitare de Medicina Familiei, se arată în comunicat.
Cu această ocazie, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a afirmat că „Hubul de Inovație poate să ducă la rezultate măsurabile și la proiecte de prevenție eficiente, pe care ni le dorim cu toții și la care lucrăm fie în Strategia Națională de Sănătate, fie în strategiile sectoriale. Împreună trebuie să determinăm cum poate ajunge informația de calitate la populație. Acest demers este un pas necesar pentru promovarea educației pentru sănătate și pentru generarea campaniilor de informare și conștientizare cu privire la provocări cu impact major asupra societății, precum bolile cronice, dar și îmbătrânirea populației”.
Bolile cronice netransmisibile cu impact major în sănătatea publică, cuprinse și în Strategia Națională de Sănătate 2023-2030, sunt: afecțiuni cardiovasculare (hipertensiune arterială, infarct miocardic acut, insuficiență cardiacă), hepatice (steatohepatita non-alcoolică, ciroza hepatică), metabolice (diabetul zaharat, obezitatea, osteoporoza), neurologice (accidentul vascular cerebral), oncologice și onco-hematologice (cele mai frecvente), afecțiuni psihice (depresia, demența), renale (boala cronică de rinichi), respiratorii (bronhopneumopatie cronică obstructivă, astm bronșic, insuficiență respiratorie cronică).
„Asistăm la o degradare accentuată a stării globale de sănătate, în timp ce numărul îmbolnăvirilor premature, aflat într-o permanentă creștere, determină mari provocări pentru societate și sistemul de sănătate. La nivelul întregului colectiv al Alianței G6-UMF, putem contura o strategie pe termen mediu și pe termen lung care să aibă ca principal obiectiv o reală schimbare de paradigmă asupra sănătății în mentalul colectiv. Din perspectiva UMFCD și a tuturor colegilor din G6, dezvoltarea unei campanii naționale sustenabile de prevenție și educație, cu impact pe termen mediu și pe termen lung, ar îmbunătăți substanțial starea generală de sănătate și ar reduce, în timp, numărul deceselor evitabile, cauzate de bolile cronice netransmisibile”, a completat prof. univ. dr. Viorel Jinga.
Întâlnirea aplicată de lucru a reprezentat, potrivit inițiatorilor, un prim pas concret către atingerea obiectivelor privind identificarea principalelor provocări în prevenție și educație pentru bolile cronice prioritare în România, precum și crearea unui cadru de realizare a unor campanii specifice dezvoltate împreună cu actorii principali din domeniul Sănătății – autorități, mediul academic, comunitatea medicală, asociații de pacienți, industrie și alte entități care doresc să se alăture demersurilor.
„Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) va continua să se implice în acest pilon dedicat prevenției și educației în bolile cronice prioritare, încurajând campaniile care fac parte din categoria educației medicale atât pentru pacienți sau populație în general, cât și pentru profesioniștii din domeniul Sănătății. Agenția avizează materialele educaționale în scopul transmiterii către publicul-țintă a unor informații de calitate, iar reglementarea promovării acestor campanii în mediul online și pe aplicațiile mobile este o prioritate pentru noi”, a declarat farm. Elena Brodeală, vicepreședinte ANMDMR.
Există deja numeroase eforturi de prevenție și educație despre sănătate în România, la nivel local sau regional, iar toate acestea trebuie apreciate și completate cu un cadru care să determine o abordare structurată la nivel național, iar în timp să schimbe acești indicatori nefavorabili ai stării de sănătate a populației.
„Este necesară inițierea unor campanii educaționale pentru sănătate, pentru formarea unei gândiri care să pună prevenția pe primul plan. Orice campanie trebuie gândită țintit pe publicul căruia ne adresăm. Avem nevoie de materiale cu informații științifice, validate de comunitatea medicală și academică, adresate diferitelor grupuri de vârstă, despre ce înseamnă să trăiești sănătos. Din experiența noastră, implicarea mediului academic și chiar a studenților la medicină și farmacie, a rezidenților în campaniile din sănătate are un impact semnificativ”, a explicat Rozalina Lăpădatu, președinte Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA), parteneră a Hubului de Inovație în Sănătate.
Pentru a ajunge la un public cât mai larg și pentru a fi de impact, comunicarea și educația în acest domeniu necesită un mod inovativ de a furniza informații de calitate pacienților, reunite de comunitatea medicală și academică. De asemenea, colaborarea actorilor din sănătate în astfel de proiecte poate spori eforturile de prevenție.
„Trebuie să punem toate resursele în comun în acest pilon de educație și prevenție al Hubului, deoarece nevoia de informare pentru sănătate este foarte mare. Trebuie să ajungem la cât mai mulți oameni. COPAC este implicată în foarte multe campanii de prevenție în care încercăm să comunicăm cu oamenii și am constatat că mediul online este cel mai eficient mod de comunicare. La Iași vom deschide un centru de informare în sănătate, unde vom realiza numeroase activități pentru pacienți. Avem deja în pregătire, în școli, campanii de informare despre viață sănătoasă. În același timp vrem să fim o voce activă a pacienților și să contribuim la această inițiativă a Hubului de Inovație”, a completat Luminița Vâlcea, director executiv al Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), organizație reprezentativă a pacienților, parteneră ale Hubului de Inovație în Sănătate.
700 de miliarde de euro se cheltuie în fiecare an pentru tratarea bolilor cronice în Uniunea Europeană. Povara financiară a celor mai frecvente patru boli cronice netransmisibile ajunge la 25% din cheltuielile pentru sănătate și corespunde unei pierderi de 2% a PIB. Mortalitatea prematură din cauza acestor afecțiuni are ca rezultat o pierdere de 115 miliarde euro/an pentru economie sau 0,8% din PIB-ul UE, ceea ce indică nevoia stringentă de educație pentru sănătate și creșterea eforturilor de prevenție.
„Acest workshop a demonstrat că este nevoie să fie dezvoltată și implementată o strategie de comunicare în domeniul prevenției, cu obiective și măsuri concrete. Există numeroase inițiative de comunicare care se adresează educației pentru sănătate, iar Hubul de Inovație în Sănătate este o platformă care poate întări aceste eforturi printr-un cadru structurat și inovator. Cu sprijinul membrilor fondatori ai Hubului – Ministerul Sănătății și Alianța Universitară G6-UMF –, putem dezvolta campanii de informare și extinde astfel de programe la nivel regional și național, pentru a obține un impact durabil, pe termen lung. Suntem cu toții responsabili pentru prevenție și rămânem angajați să lucrăm împreună cu toate părțile interesate de promovarea educației pentru bolile cronice prioritare în România”, a afirmat Frank Loeffler, președinte LAWG până în luna mai 2024, actual vcepreședinte.
„Acest al doilea proiect al Hubului de Inovație în Sănătate este pe deplin aliniat cu Strategia Națională de Sănătate. În plus, implicarea celor 6 Universități de Medicină și Farmacie din țară oferă unicitate Hubului de Inovație și valoare științifică acestui demers. Sistemele de Sănătate din Europa, în general, au dificultăți numeroase provocate de îmbătrânirea populației, de povara în continuă creștere a bolilor cronice și de ruptura dintre îngrijirea primară și cea secundară sau terțiară. Felul în care sunt structurate sistemele de sănătate este o provocare în sine, nu țintesc suficient prevenția sau educația, ci mai degrabă îngrijirea sanitară. România ocupă primul loc din UE la mortalitatea evitabilă, iar majoritatea deceselor sunt determinate de bolile cronice. Însă cu ajutorul unei strategii bine pusă la punct și realizată prin colaborare între factorii relevanți din sistem, aceste aspecte pot fi îmbunătățite considerabil”, a menționat Radu Rășinar, vicepreședinte LAWG până în luna mai 2024, actual președinte.
„Bolile cronice sunt principala cauză a dizabilităților și mortalității, iar cifrele din UE și România arată acest lucru. În plus, acestea determină un impact socioeconomic major, prin reducerea numărului de ani de viață sănătoasă și activă. De aceea, Hubul de Inovație în Sănătate lansează această inițiativă, cu implicarea părților interesate să contribuie. Întâlnirea de lucru reprezintă un prim pas concret și are ca obiective identificarea principalelor provocări în prevenție și educație pentru bolile cronice prioritare în România, precum și crearea unui cadru de realizare a unor campanii cu rezonanță, dezvoltate împreună cu actorii principali din domeniul Sănătății. Pentru a ajunge la un public cât mai larg și pentru a fi de impact, comunicarea și educația în acest domeniu necesită un mod inovativ de a furniza informații de calitate pacienților”, a evidențiat Adriana Stara, secretar general LAWG până în luna mai 2024.
