Medicul nefrolog Amalia Petrișor: Sănătatea rinichiului, esențială pentru sănătatea întregului organism

În contextul Zilei Mondiale a Rinichiului, medicul nefrolog buzoian atrage atenția că Boala Cronică de Rinichi are o evoluție lentă și prezintă puține semne și simptome în fazele de debut, de aceea este indicat ca periodic, să ne facem analize și investigații, pentru a fi diagnosticată și tratată la timp. 

 

Rinichii sunt cele două organe interne ale omului care secretă și excretează urina și sunt situate în regiunea lombară, în afara cavității peritoneale, de fiecare parte a coloanei vertebrale, iar „nefrologia” este ramura medicinei care se ocupă cu studierea rinichilor și tratarea bolilor de care sunt afectați. În medicina tradițională chineză, rinichii sunt considerați „cheia care menține echilibrul și energia organismului”, de aceea se spune că aceste organe sunt „fântâna vieţii”.

Ne naștem cu 2 milioane de celule funcționale în rinichi și nu putem produce altele în timpul vieții. După vârsta de 40 de ani, pierdem anual, aproximativ 1% din capacitatea rinichiului de a îndepărta apa în exces și reziduurile din organism, prin urină, iar apa corporală în exces şi reziduurile încep să se acumuleze în sânge.

Una din 10 persoane va ajunge la Boală Cronică de Rinichi (BCR) pe parcursul vieții, iar pentru că pierderea funcției renale nu doare, diagnoticul apare de cele mai multe ori târziu, deși informaţiile se pot obține ușor, inclusiv din analize banale de urină și sânge.

 

Dr. Amalia Petrișor, medic specialist nefrolog, Compartimentul Nefrologie al Spitalului Județean de Urgență (SJU) Buzău, vorbește, într-un material informativ publicat pe site-ul spitalului, de Ziua Mondială a Rinichiului, despre prevenirea bolii cronice de rinichi, factorii de risc și măsurile care pot încetini progresia bolii.

„În comunitatea medicală, luna martie este cunoscută ca luna rinichiului, iar pentru a marca acest lucru, în fiecare a doua joi a lunii martie, Societatea Internațională de Nefrologie sărbătorește Ziua Mondială a Rinichiului. Sloganul campaniei din acest an ne pune întrebarea dacă rinichii noștri sunt bine, subliniind importanța depistării precoce a afecțiunilor renale și necesitatea respectării măsurilor de nefroprotecție”, afirmă medicul nefrolog, care atrage atenția că și în cazul rinichilor, prevenția este cel mai bun tratament, iar depistarea precoce a unei afecțiuni renale asigură o rată de succes foarte bună.

 

În contextul Zilei Mondiale a Rinichiului, boala cronică de rinichi (insuficiența renală) – o problemă de sănătate publică în întreaga lume-, merită abordată prin prisma complicațiilor severe și a mortalității precoce ridicate.

„Din cauză că este asimptomatică în stadiile inițiale, adică nu doare până când nu se ajunge la pierderea funcției renale în proporție de 75%, pacienții neglijează să consulte medicul în legătură cu acest aspect. Și atunci e nevoie de depistare activă. În acest sens, Ministerul Sănătății a făcut un prim pas în decontarea, prin medicul de familie, a celor două analize care diagnostichează afecțiunea: o analiză de sânge – Creatinina serică cu estimarea eRFG și o analiză de urină – Raportul Albumină/ Creatinină urinară. Aceste analize ar trbui să fie prioritare în special pentru pacienții care asociază factori de risc precum Diabet zaharat, HTA, Boli cardiovasculare, Obezitate, istoric familial de afectare renală, antecedente de injurie renală acută, boli autoimune asociate, precum și greutate mică la naștere, litiază renală, rinichi unic”, explică dr. Amalia Petrișor.

 

Potrivit medicului, acești pacienți trebuie identificați și informați, astfel încât să se facă depistare activă pentru ca boala cronică de rinchi să fie diagnosticată în stadii precoce, când și tratamentul este mai eficient și se reduc mult complicațiile.

Dr. Petrișor atrage atenția că boala cronică de rinichi poate genera probleme de sănătate precum anemia, hipertensiunea arterială, dezechilibre acido-bazice, dereglarea concentrației de colesterol și de acizi grași, patologii osoase. „În lipsa unei supravegheri medicale, simptomele pot trece neobservate până când afectarea renală devine ireversibilă. Pe măsură ce boala se agravează, iar toxinele se acumulează în sânge și tratamentul nu mai are efect, se poate ajunge la complicații ce pun în pericol viața pacientului și se recurge la substituirea funcției renale prin dializă sau transplant renal. Aproximativ 16.000 de români sunt în tratament prin daliză, cam tot atâția evoluează către această procedură terapeutică, iar peste 3.000 sunt pe lista de așteptare pentru transplant renal”, mai spune medicul.

 

Referitor la strategiile terapeutice, medicul nefrolog afirmă că „ultimul deceniu de studii clinice ne-a demonstrat ca avem terapii medicamentoase eficiente în evitarea progresiei BCR (boala cronică de rinichi). Prin urmare, este important ca pacienții să fie identificați și trimiși către medicul nefrolog, pentru a institui terapia adecvată cât mai precoce. Mi-aș dori ca ziua de azi să fie un bun prilej pentru a conștientiza importanța sănătății renale și a patologiilor asociate și un semnal de alarmă despre faptul că BCR (boala cronică de rinichi) este o problemă de sănătate publică, cu mortalitate ridicată. Se estimează că va fi a cincea cauză de deces la nivel mondial în 2040. Doar 1 din 10 pacienți cu BCR (boala cronică de rinichi) este diagnosticat. În stadiile incipiente, boala este asimptomatică, de aceea a fost numită «ucigașul silențios». Trebuie știut că BCR nu se vindecă, ci progresează dacă nu se intervine terapeutic”, concluzionează medicul Amalia Petrișor.

 

8 „reguli de aur” pentru sănătatea rinichilor:

1. Activitate fizică regulată, cu evitarea sedentarismului și menținerea unui indice de masă corporală în limite;

2. Reducerea aportului de sare la 5-6 g/zi, cu evitarea alimentelor procesate și consum legume, fructe proaspete;

3. Monitorizarea glicemiei – aproximativ ½ din pacienții cu diabet zaharat nu știu că au diabet și nici că jumătate dintre ei pot dezvolta BCR, iar controlul glicemiei poate fi esențial în prevenție;

4. Verificarea și controlul Tensiunii arteriale (TA), care determină afectare renală. Este importantă menținerea TA (tensiunii aretriale) la valori de 120/80 mmHg;

5. Hidratare adecvată – depinde de mai mulți factori incluzând activitate fizică, climat, comorbidități associate. În mod normal, pentru o persoană sănătoasă, într-un climat confortabil, se indică consumul a 8 pahare de apă plată;

6. Stop Fumat – fumatul încetinește fluxul sangvin renal, prin urmare și funcțiile rinichilor, iar în același timp crește riscul cancerului renal cu 50%;

7. Evitarea medicamentelor nefrotoxice (de tipul antiinflamatoarelor sau anumite clase de antibiotice), evitarea suplimentelor alimentare și a oricăror medicamente fără acordul medicului;

8. Verificarea funcției renale prin cele două investigații (eRFG și RAC) dacă există unul sau mai mulți factori de risc.