Peste 400 de copii români diagnosticați cu cancer, în fiecare an, s-ar putea vindeca dacă ar fi diagnosticați și tratați la timp

Este semnalul de alarmă tras de medicii oncologi și asociațiile de pacienți, de Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului la Copii, celebrată anul la data de 15 februarie. 

 

Aproximativ 300.000 de copii cu vârste sub 19 ani sunt diagnosticați cu o formă de cancer în fiecare an la nivel global, iar aproximativ 35.000 dintre acești tineri și adolescenți nou diagnosticați cu o afecțiune oncologică trăiesc în Europa. Cele mai frecvente tipuri de cancer întâlnite la copii sunt leucemia, tumorile cerebrale, limfoamele și neuroblastomul. De la naștere până la adolescență apar peste 60 de tipuri de cancer complet diferite de ale adultului, atrag atenția medicii oncologi. Accesul la investigații și tratament medical de calitate, precum și suportul emoțional sunt esențiale în îngrijirea acestor copii.

În România sunt aproximativ 5.000 de copii bolnavi de cancer, iar „cam 500 de copii sunt diagnosticați anual cu diferite forme de cancer”, atrage atenția Cezar Irimia, președintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), în opinia căruia aceste date sunt „sub realitate”, pentru că multe cazuri sunt în continuare nediagnosticate, chiar dacă numărul de cazuri nou diagnosticate a crescut în ultimii ani.

 

De Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului la Copii, marcată anual pe 15 februarie, medicii oncologi și societatea civilă organizează diferite acțiuni de informare și conștientizare a publicului larg despre cancerul pediatric și despre nevoia de susținere terapeutică și emoțională a acestor copii și a familiilor lor, în lupta cu această boală care, diagnosticată și tratată la timp și adecvat, poate fi învinsă. Sunt organizate inclusiv campanii de strângere de fonduri, simpozioane educaționale pentru specialiști și pacienți, activități menite să aducă comunitățile împreună, pentru a susține copiii afectați de cancer și familiile acestora.

Totodată, această zi reamintește statelor și guvernelor din întreaga lume importanța finanțării pentru susținerea accesului facil la investigații și tratamente specifice, de ultimă generație, precum și a cercetării pentru dezvoltarea unor tratamente mai eficiente și mai puțin invazive pentru copiii cu cancer.

 

Cu prilejul Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului la Copii, președintele FABC, Cezar Irimia, atrage atenția că, deși accesul la investigații și tratament oncologic este gratuit în România, iar rata de supraviețuire a copiilor cu cancer și șansa lor de vindecare este „foarte mare, mai ales în cancerele hematologice”, copiii cu afecțiuni oncologice se confruntă cu aceleași probleme ca și adulții – accesul greoi la serviciile medicale adecvate – din cauza subfinanțării sistemului de sănătate.

„Sunt sunat de părinţi care plâng pentru că nu au bani pentru investigaţiile acestor copii, chiar dacă investigaţiile sunt gratuite. Ei vor să înceapă cât mai repede tratamentele, dar niciun doctor nu le poate face tratament, pentru că nu au acele investigaţii şi pentru că nu sunt bani, sunt amânaţi până la calendele greceşti. Noi (FABC – n.r.) încercăm cumva să suplinim costurile acestor investigaţii, dar nici noi nu avem prea mari posibilităţi financiare”, este semnalul de alarmă tras de președintele FABC, care solicită autorităților o finanțare adecvată pentru screening și tratament.

 

Unii dintre bolnavii cu cancer ajung să se trateze în străinătate, dar asta numai în cazul „fericit” în care părinții dispun de resurse financiare. Cei mai mulți copii, ca și adulții, sunt nevoiți să aștepte însă uneori perioade lungi pentru a avea acces la investigații și tratament, pentru că „sistemul public de sănătate din România nu dispune de suficiente fonduri”, iar din această cauză, boala avansează și este mai greu de tratat, subliniază președintele FABC.

„Și la copii este o întreagă tragedie privind tratamentul şi investigaţiile. Mulţi dintre ei pleacă în afară, părinţii care au bani îşi duc copiii la tratament în Europa, dar părinţii care nu au bani nu pot decât să aştepte ca bugetul să fie suplimentat şi să poată să îşi vadă copilul intrat pe tratament. Și la tratamentele dedicate întâmpină dificultăți, din cauza discontinuităților în aprovizionare. Avem specialişti, avem și tratamente de ultimă generaţie, dar multe sunt întrerupte, iar dacă pacientul nu ia acest medicament, viaţa lui este pusă în pericol”, a explicat Cezar Irimia.

 

Anual, România înregistrează între 400 și 450 de cazuri noi de cancer pediatric, ceea ce înseamnă o incidență de 10 cazuri noi la 100.000 de copii, potrivit datelor Registrului Național al Cancerului la Copil (RNCCR), lansat de Societatea Română de Onco-Hematologie Pediatrică (SROHP) și administrat de Asociația Dăruiește Aripi, ONG-ul care a construit primul spital public pentru copiii cu cancer din România, cu bani privați, la cele mai înalte standarde internaționale, în curtea Spitalului Clinic de Copii „Marie Curie” din București, care urmează să fie integrat într-un campus unde vor putea fi cazați și părinții copiilor aflați în tratament.

Potrivit datelor European Cancer Information System pentru 2020, România are o incidență de 10,5% a cancerului pediatric la băieți, respectiv de 8,1% în cazul fetelor, o rată semnificativ mai mică a cancerului pediatric la categoria de vârstă 0 – 19 ani, comparativ cu media europeană care este de 17,9% la băieți și de 16,5% în cazul fetelor. Avem însă una dintre cele mai rate de mortalitate evitabilă prin cancer din UE, cea ce înseamnă lipsa accesului adecvat la screening, diagnostic și tratament.

 

În România se înregistrează peste 20.000 de decese evitabile din patologia oncologică în fiecare an, cu peste 45% mai multe faţă de media europeană, a spus Cezar Irimia. Potrivit datelor Registrului European privind Inechităţile în Cancer, România înregistrează „cea mai ridicată” rată de mortalitate prematură prin cancer de sân şi cancer de col uterin din Europa și are a patra cea mai ridicată rată de mortalitate prematură prin cancer pulmonar.

Potrivit statisticii Globocan din 2022, „avem o finanţare mai mică decât este necesar și avem medicamente în aşteptare – să intrăm în posesia lor ca tratament. Ele sunt de mult trecute de Agenţia Naţională a Medicamentului, cred că sunt 39 de medicamente noi introduse pe listă sau cu indicaţii noi, iar 11 nu au alternativă terapeutică. Aici aş putea să vorbesc despre cancerul triplu negativ, unde peste 800 de femei în România ar putea beneficia de tratamente salvatoare de viaţă”, a afirmat Irimia, la conferinţa de presă organizată cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Cancerului, marcată pe 4 februarie.

 

Numărul total de cazuri de cancer nou diagnosticate a crescut anul trecut în România, cu 21%, comparativ cu 2022, iar numărul pacienților cu afecțiuni oncologice a ajuns la peste 550.000 în 2023, conform datelor Institutului Naţional de Sănătate Publică.

Numărul cancerelor noi nu indică însă în mod obligatoriu creșterea incidenței bolilor oncologice, ci poate fi efectul combinat al campaniilor de conștientizare în rândul populației, al programelor de screening gratuit derulate și al creșterii numărului asiguraților care merg anual la analizele obișnuite pentru controlul sănătății.

Totuși, potrivit unui studiu realizat de Medisprof Cancer Center, 61% dintre români merg la medic doar atunci când au o problemă de sănătate, 40% nu și-au făcut niciodată un examen de screening pentru cancer și doar 16% dintre respondenți merg anual la controale preventive.