Premiul Nobel pentru Medicină 2025, împărțit de doi americani și un japonez (VIDEO)
Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi au fost recompensați cu Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pentru descoperirile lor fundamentale despre mecanismele care țin sistemul imunitar sub control.
Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska din Stockholm, Suedia, a anunțat luni, că Premiul Nobel pentru Fiziologie și Medicină 2025 va fi împîrțit de Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi, trei oameni de știință care profesează în institute de cercetare din Seattle, San Francisco și Osaka, pentru descoperirile lor de pionierat care au adus lumină în domeniul crucial al imunologiei, explicând cum putem preveni efectele negative ale acțiunii sistemului imunitar asupra organismului, fără să-l înăbușim.
Premiul recunoaște nu doar descoperirile fundamentale, ci și potențialul lor terapeutic uriaș, aceste descoperiri punând bazele unui domeniu nou de cercetare și stimulând dezvoltarea unor terapii promițătoare pentru boli autoimune, cancer și pentru optimizarea transplanturilor. „Descoperirile laureaţilor au dat naştere domeniului toleranţei periferice, stimulând dezvoltarea tratamentelor medicale pentru cancer şi boli autoimune. Acest lucru poate duce, de asemenea, la transplanturi mai reuşite. Mai multe dintre aceste tratamente sunt în prezent în fază de studii clinice”, se arată pe siteul oficial al Premiilor Nobel.
De ce merită cei trei cercetători Premiul Nobel
În fiecare zi, sistemul nostru imunitar ne protejează de mii de microbi diferiţi care încearcă să ne invadeze organismul. Aceştia au aspecte diferite, iar mulţi dintre ei au dezvoltat similitudini cu celulele umane ca formă de camuflaj, iar puternicul sistem imunitar al organismului trebuie să fie reglat astfel încât să nu atace propriile noastre organe. Mary Brunkow, Fred Ramsdell şi Shimon Sakaguchi au primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 2025 pentru descoperirile lor fundamentale legate de toleranţa imunitară periferică. Laureaţii au identificat „gardienii” de securitate ai sistemului imunitar, celulele T regulatoare, care împiedică celulele imunitare să ne atace propriul corp. „Descoperirile lor au fost decisive pentru înţelegerea modului în care funcţionează sistemul imunitar şi a motivului pentru care nu dezvoltăm cu toţii boli autoimune grave”, a explicat Olle Kämpe, preşedintele Comitetului Nobel.
Shimon Sakaguchi a propus ideea că există celule T cu rol de „gardieni” care suprimă reacțiile imunologice excesive, iar Mary Brunkow și Fred Ramsdell au identificat gena FOXP3 în șoarecii suferinzi de mutația „scurfy”, care suferă de manifestări autoimune violente – această genă a fost legată de funcționarea celulelor T reglatoare.
Până în anii ’90, se considera că „toleranța centrală” (adică eliminarea limfocitelor T care recunosc țesuturi proprii în timus) era soluția completă. Însă realitatea s-a dovedit a fi mai complexă: sistemul are nevoie și de un mecanism de reglare periferică, explică reprezentanții Institutlului Nobel, care decid câștigătorii.
Ce sunt celulele T regulatoare și importanța lor
Celulele T regulatoare (Tregs) reprezintă categoria de celule care mențin „pacea” sistemului imunitar, prevenind atacurile împotriva propriei structuri biologice. Ele acționează în periferie (adică în afara timusului), unde suprimă alte celule T care ar putea reacționa împotriva țesuturilor proprii (fenomenul de toleranță imună periferică). Mai mult, aceste celule se activează după ce un răspuns imun a eliminat un agent patogen, pentru a „domoli” reacția și a preveni daunele colaterale. În cazul cancerului, spre exemplu, tumorile pot „atrage” astfel de celule, creând o barieră care împiedică sistemul imunitar să le distrugă. În bolile autoimune, trebuie stimulată producția sau funcția acestor celule pentru a reduce reacțiile nedorite.
Descoperirile laureaților au deschis drumul spre terapii inovatoare:
– În boli autoimune: se testează metode de stimulare a celulelor T regulatoare, inclusiv cu interleukina-2, pentru a tempera răspunsul imun excesiv.
– În transplanturi: creșterea numărului de Tregs poate preveni refulgerea organului donat.
– În cancer: invers, se caută moduri de a inhiba Tregs locale din mediul tumoral, astfel încât să permită sistemului imunitar să atace tumora mai eficient.
Cine sunt laureații Nobelului pentru Medicină 2025?
Shimon Sakaguchi (n. 1951) – este profesor distins la Immunology Frontier Research Center, Osaka. Despre el, reprezentanții Comitetului Nobel spun că înota împotriva curentului în 1995, când a făcut prima descoperire importantă. La acea vreme, mulţi cercetători erau convinşi că toleranţa imunitară se dezvolta numai datorită eliminării celulelor imunitare potenţial dăunătoare din timus, printr-un proces numit toleranţă centrală. Sakaguchi a demonstrat că sistemul imunitar este mai complex şi a descoperit o clasă de celule imunitare necunoscută până atunci, care protejează organismul de bolile autoimune.
Mary E. Brunkow (n. 1961) – cercetător la Institute for Systems Biology, Seattle, și Fred Ramsdell (n. 1960) – consilier științific la Sonoma Biotherapeutics, San Francisco, au făcut o altă descoperire importantă, în 2001, când au descoperit că şoarecii aveau o mutaţie într-un genă pe care au numit-o Foxp3 și au demonstrat că mutaţiile în echivalentul uman al acestei gene provoacă o boală autoimună gravă, IPEX.
Doi ani mai târziu, Shimon Sakaguchi a reuşit să facă legătura între aceste descoperiri și a demonstrat că gena Foxp3 controlează dezvoltarea celulelor pe care le-a identificat în 1995, cunoscute acum sub numele de celule T reglatoare, care monitorizează alte celule imune şi se asigură că sistemul nostru imunitar tolerează propriile ţesuturi.
Decernarea premiilor, pe 10 decembrie
Ceremonia anunțării Premiilor Nobel 2025 a debutat luni, 6 octombrie, cu Premiul pentru Fiziologie sau Medicină. Marți se anunță Nobelul pentru Fizică, miercuri pentru Chimie, iar joi, pentru Literatură.
Prestigiosul Nobel pentru Pace va fi decernat vineri, iar premiul pentru Economie, creat în 1968, va închide sezonul, lunea viitoare.
Premiile vor fi decernate pe 10 decembrie, la comemorarea morții lui Nobel (1896), când fiecare laureat primește o medalie de aur, o diplomă și un premiu în bani finanțat de Fundația Nobel, care gestionează fondurile Nobel. Premiile din acest an se ridică la 11 milioane de coroane suedeze (1,2 milioane de dolari) fiecare. În cazul în care mai mulți laureați împart un premiu, aceștia vor împrți și banii acordați pentru prem,iul respectiv.
În ciuda reputației premiului, au existat și laureați vehement contestați sau dispute asupra meritelor, ori neincluderea unor membrii ai echipelor de cercetare. Există numeroase controverse și propuneri de reformă asupra acordării premiilor, intens promovate în contextul actual al cercetării științifice, când munca de cercetare nu se mai face individual, ci este un efort de echipă.
Peste 230 de premianți Nobel pentru Medicină
Primul premiu Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost acordat de 115 ori, unui număr de 229 de laureaţi, între anii 1901 şi 2024. Dintre cei 229 de laureaţi de până acum, 13 sunt femei. Anul acesta, o femeie și doi bărbați completează tabloul premianților Nobel în acest domeniu.
Primul Premiu Nobel pentru Fiziologie sau Medicină i-a fost acrodat, în 1901, medicului german Emil Adolf von Behring (1854-1917) pentru cercetări asupra seroterapiei şi descoperirea serului antidifteric, care a deschis un nou drum în ştiinţa medicală şi a ajutat la salvarea multor vieţi omeneşti.
Cel mai tânăr laureat al acestui premiu, Frederick G. Banting, avea 31 de ani, la 25 octombrie 1923, când a fost anunţat câştigător, alături de John James Rickard Macleod, pentru descoperirea insulinei.
Cel mai vârstnic câştigător al acestui premiu a fost Francis Peyton Rous, 87 de ani, care în anul 1966 a fost premiat pentru descoperiri în domeniul tumorilor induse de virusuri.
Sune Bergström şi Svante Pääbo, tată și fiu, au primit fiecare câte un premiu pentru medicină, la 40 de ani distanță unul de celălalt.
Românul George Emil Palade a fost premiat în 1974, alături de Albert Claude și Christian de Duve, pentru descoperirile lor privind organizarea structurală şi funcţională a celulei.
În 2024, premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină a fost câştigat de cercetătorii americani Victor Ambros şi Gary Ruvkun, pentru descoperirea microARN-ului şi a rolului său în reglarea genelor post-transcripţionale.
Foto: (#nobelprize/ capturi video)