Președintele CNAS cere o dezbatere publică pe tema asigurărilor de sănătate

Acesta susține că se impune o schimbare, în condițiile în care românii contribuie la sănătate cu unele din cele mai mici sume din UE, iar numărul lor este mai mic de o treime din populație.

Laurențiu Mihai, președintele CNAS, consideră că este necesară o schimbare în ceea ce privește plata contribuțiilor pentru Sănătate, iar acest subiect necesită o dezbatere publică.

Potrivit lui Laurențiu Mihai, valoarea contribuției plătite de români pentru fondul asisgurărilor de sănătate este printre cele mai mici din Uniunea Europeană, iar numărul asiguraților reprezină mai puțin de o treime din numărul total al populației. În aceste condiții, președintele CNAS spune că finanțarea sistemului de sănătate bazat pe asigurări sociale este insuficientă, iar astfel, serviciile medicale de calitate pe care le solicită populația sunt aproape imposibil de asigurat. „Avem în România, conform legii, asigurări sociale de sănătate obligatorii. Dacă mă uit însă la faptul că sunt aproape 5 milioane de contributori pentru aproximativ 19 milioane de persoane, constat că obligaţia din lege a cam dispărut. Cred că e momentul să ne întrebăm, ca societate, dacă ne dorim asigurări sociale de sănătate în România, dacă ne dorim un sistem bazat pe taxare generală şi plată de la buget, cât suntem gata să plătim pentru servicii de sănătate şi cine să suporte acea plată. În schimb, ne dorim servicii de calitate comparabile celor din alte state, care plătesc mult mai mult. Îmi doresc să începem cu onestitate această dezbatere publică, să vedem ce ne dorim, ce suntem în stare şi gata să plătim şi cum vom ajunge acolo unde ne dorim”, a declarat Laurențiu Mihai.

Deși bugetul alocat Sănătății pentru acest an a fost majorat cu 4,5 miliarde de lei, președintele CNAS susține că este necesară o finanțate mult mai bună a acestui sector.

„Bugetul anului 2018 faţă de anul trecut prevede o creştere de 4,5 miliarde de lei, adică undeva peste 15,5%. Această creştere este repartizată pe domenii de asistenţă medicală. De exemplu, pentru medicina de familie avem o creştere de 17% faţă de anul trecut, adică aproape 2 miliarde de lei. În termeni procentuali, din totalul asistenţei medicale înseamnă 7,1% faţă de 6,9%, cât a fost în 2017. Creşterile sunt alocate şi pentru celelalte domenii de asistenţă medicală. Pentru că a existat o discuţie aprinsă referitoare la medicina primară, aş repeta încă o dată cifrele legate de valoare minimă garantată a punctului.Vorbim de valoarea punctului minim garantat per capita, pentru fiecare asigurat pe care îl are în listă – la 5,6 faţă de 4,8, iar per serviciu, de la 2,2 la 2,6. Aceasta este valoarea minim garantată”, a mai declarat acesta, preccizând și că cei aproape două miliarde de lei alocați medicinei primare vor fi folosiți integral pentru acest sectror.

Președintele CNAS a vorbit și despre sistemul informatic utilizat de cei care lucreză în domeniul Sănătății. El a recunoscut că există deficiențe de funcționare, mai ales din cauză că nu a fost dimensionat la nevoile actuale, dar a precizat că se vor face eforturi ca problemele să fie rezolvate din mers și că vor exista servicii de mentenanţă mai bune.

„Funcţionarea sistemului public de sănătate din România este imposibilă în lipsa sistemului informatic. Suntem conştienţi de problemele lui. Vorbim de un sistem care a demarat acum 11 ani, nu a început cu dreptul. Deja o parte a sistemelor, atât în ceea ce priveşte echipamentul, cât şi aplicaţiile, sunt vechi. Adăugăm în fiecare zi date noi, dar şi aplicaţii noi şi efortul de a-l ţine funcţional este mare, dar ne aparţine în întregime. Modul în care îl accesăm va trebui să fie acela care să permită îmbunătăţirea lui în timp ce îl folosim, orice îmbunătăţire trebuie făcută în timp ce funcţionează. Suntem conştienţi că sunt probleme, facem toate eforturile care ne stau în putere să le eliminăm. Nu cred că suntem în poziţia de a discuta măcar punerea sub semnul întrebării a funcţionării sau a renunţării la sistemul informatic. Facem toate eforturile de eliminare a deficienţelor şi să-l îmbunătăţim, iar controlul banilor, al serviciilor, eliminarea posibilităţilor de fraudă sunt atât de evidente încât nu se pune problema renunţării la el, ci doar a face eforturi mai mari pentru ca el să funcţioneze mai bine”, a mai declarat acesta.