Reglajele BNR țin euro „în frâu”

Inflația a devenit aproape imposibil de controlat, iar evoluția pandemiei poate oferi surprize în continuare, mai ales în România, unde rata vaccinării împotriva COVID-19 este dintre cele mai scăzute din Europa. Cu toate acestea, BNR a decis, în ultima ședință de politică monetară din acest an, care a avut loc marți, 9 noiembrie, majorarea dobânzii de politică monetară de la 1,50 la 1,75%. Deși dealerii anticipau o creștere la 2%, BNR se pare că a dorit să ofere suportul necesar revenirii economice.

Pentru finalul acestui an, banca centrală anticipează o majorare a prețurilor de consum de la o estimare anterioară de 5,9% la 7,5% an/an, iar pentru decembrie, una de la 3,4% la 5,9% an/an.

Reamintim că ținta de inflație a BNR este de 2,5% +/- 1 punct procental.

Aceste date îngrijorătoare, care au marcat evoluția pieței financiare din ultima săptămână, au venit în contextul în care raportul macroeconomic de toamnă al Comisiei Europene previzionează creșterea economiei României cu ritmuri anuale de 7% în 2021, 5,1% în 2022, respectiv 5,2% în 2023.

„Cursul de schimb leu/euro s-a cvasi-stabilizat pe platoul înalt atins la mijlocul lunii precedente, receptând și influențele calmării volatilității pe piața financiară internațională”, se menționează în comunicatul de presă transmis după ședința BNR.

O evoluție asemănătoare s-a observat și în perioada analizată. Cursul euro a atins, mierucri, un maxim de 4,9490 lei, iar vineri, când tranzacțiile s-au realizat între 4,943 și 4,951 lei, cu închiderea pieței la 4,949 lei, a fost atins un minim de 4,9476 lei.

BCE a calculat miercuri o cotație maximă pentru euro, de 4,9496 lei.

Euro a scăzut vineri până la 1,1433 dolari, cel mai scăzut nivel din ultimele 16 luni, iar piețele americane s-au închis la 1,1444 dolari. Evoluția a survenit după anunțul creşterii inflației din SUA la 6,2%, cel mai rapid ritm consemnat din noiembrie 1990, pieţele anticipând majorări mai rapide ale dobânzii dn partea Rezervei Federale.

În piața locală, cursul dolarului a crescut de la 4,2688 la 4,3235 lei.

Moneda elvețiană s-a consolidat în jurul pragului de 1,055 franci/euro, pregătind avansarea la 1,05 franci/euro. Cursul francului a fluctuat pe piața românească între 4,6758 și 4,6916 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,6850 lei.

Lira sterlină a recuperat o parte din pierderile suferite după decizia recentă a Băncii Angliei de a menține dobânda sa cheie la 0,1%. Media s-a mișcat în culoarul 5,7713 – 5,8026 lei, la finalul săptămânii fiind stabilită la 5,7907 lei.

Majorarea inflației din Statele Unite a înmulțit plasamentele în metalul galben, iar uncia a crescut de la 1.813 dolari, la începutul perioadei analizate, la 1.868 dolari, la finalul ei. În piața locală, prețul gramului de aur a urcat joi la 258,4365 lei, dar a alunecat a doua zi la 256,7016 lei, mai mult cu circa 7 lei față de debutul săptămânii.

Conform unei analize a BCR, sistemul bancar a cunoscut un deficit de lichiditate mediu zilnic de -657,8 milioane lei în ultima săptămână, în urma operațiunilor de sterilizare realizate de BNR, cu scopul de de a menține stabilitatea leului.

Lipsa de lichiditate și decizia de majorare a dobânzii cheie au împins în sus indicii ROBOR, care au atins maxime ale ultimelor 17 luni.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat la finalul perioadei analizate, de la 2,58 la 2,59%.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 2,70 la 2,72%.

Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, de la 2,81 la 2,82%.

Bitcoin fluctua, duminică dimineață, în culoarul 64.100 – 65.300 dolari, iar ether, între 4.570 și 4.700 dolari, după ce, la începutul săptămânii, monedele virtuale au atins recorduri de circa 69.000 dolari, respectiv, aproape 4.900 dolari.