Spitalul Colțea, iluminat în albastru pentru a marca Ziua Mondială a Diabetului

Centrul pentru Seniori al Municipiului București a vrut să marcheze astfel aniversarea a 20 de ani de când, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi a Federaţiei Internaţionale de Diabet (FID) a fost instituită ziua dedicată luptei globale împotriva diabetului zaharat.

 

Spitalul Clinic Colțea a fost iluminat în albastru în noaptea de 14-15 noiembrie 2021, la inițiativa Centrului pentru Seniori al Municipiului București (CSMB) care a dorit ca astfel, clădirea emblematică a sistemului sanitar din România, construit în urmă cu 300 de ani, să fie „îmbrăcată” în culoarea-simbol a luptei împotriva diabetului zaharat.

Spitalul Colțea nu a fost ales întâmplător pentru a marca Ziua Mondială a Diabetului. Aici, în anul 1934, erau înfiinţate primele două saloane de diabet, în Clinica prof. dr. Ioan Nanu Muscel, iar în 1939, prof. dr. Ioan Pavel a iniţiat „Registrul de Diabet”, iar trei ani mai târziu a înfiinţat aici al treilea Centru Antidiabetic din Europa. În 1949, acesta a creat Clinica de Nutriţie şi Dietetică, devenită ulterior Clinica de Diabet. Monografia sa „Le Diabète” a fost distinsă, în anul 1946, cu Premiul Academiei de Ştiinţă din Paris. În 1957, prof. Maurice Dérot a înființat Serviciul de Diabetologie de la Spitalul „Hôtel Dieu”, după modelul românesc.

Cu prilejul Zilei Mondiale a Diabetului, CSMB a lansat și Campania „STOP DIABET! ALEGE SĂNĂTOS! Profilaxia începe de pe masa ta!”, prin care se dorește informarea și conștientizarea publicului larg cu privire la pericolul creșterii incindenței diabetului zaharat, simptomatologie, monitorizarea corectă a acestei afecțiuni, dar și despre accesul la diagnostic și tratament, alimentație și stil de viață, prin organizarea de acțiuni și programe educaționale, mai ales în rândul persoanelor de vârsta a treia, aflate în grupa de risc.

 

Ziua Mondială a Diabetului  reprezintă cea mai amplă campanie de conștientizare a diabetului din lume, care ajunge la o audiență globală de peste 1 miliard de oameni din peste 170 de țări, printre care şi România, unde, potrivit Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, 11,6% din populația adultă (20-79 de ani) are diabet zaharat, iar din cele aproximativ 2 milioane de persoane diagnosticate cu diabet, doar puțin peste 900.000 urmează o terapie specifică.

Medicii diabetologi atrag însă atenția că, nediagnosticat și netratat corespunzător, diabetul zaharat poate fi asociat cu o serie de complicații cu impact extins la nivelul întregului organism, iar în contextul pandemic actual, constituie un factor agravant al infecției cu virusul SARS-CoV-2.

Diabetul zaharat este a șaptea cauză de mortalitate la nivel global și una dintre cauzele importante ale unor complicații severe precum infarctul, accidentul vascular cerebral, insuficiența renală, pierderea vederii sau amputații, potrivit celor mai recente date publicate de Organizația Mondială a Sănătății.

În cadrul Campaniei, reprezentanții Centrului pentru Seniori vor distribui, luni, bucureștenilor, materiale informative despre campania de prevenire și gestionare corectă a diabetului zaharat, iar marți, 16 noiembrie, pe pagina de Facebook a CSMB vor fi postate materiale video cu informații de interes general privind Diabetul Zaharat și va fi organizată o conferință online pe platforma ZOOM, la care vor participa specialiști în domeniul nutriției și bolilor metabolice, precum și reprezentanți ai organizațiilor și instituțiilor de profil.

 

Demersul CSMB se dorește a fi şi un prilej de a marca aniversarea a 20 de ani de când data de 14 noiembrie este dedicată marcării Zilei Mondiale de luptă împotriva Diabetului Zaharat, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi a Federaţiei Internaţionale de Diabet (FID), care au decis ca această dată să fie dedicată conștientizării factorilor de risc (alimentație nesănătoasă, stres, obezitate, lipsa mișcării, factori genetici), adoptării unui stil de viață sănătos, efectuării controalelor periodice și importanței gestionării corecte a acestei boli, sub îndrumarea și supravegerea  medicului diabetolog.

Un studiu recent relevă că 2 din 3 persoane cu diabet de tip 2 prezintă factori de risc pentru bolile cardiovasculare precum hipertensiunea arterială, nemonitorizarea glicemiei sau un nivel ridicat al colesterolului, iar 2 din 3 persoane cu diabet de tip 2 au suferit deja de o insuficiență cardiacă congestivă, infarct, insuficiență cardiacă.

În plus, 40% dintre persoanele care suferă de diabet de tip 2 vor dezvolta o afecțiune renală, iar peste 80% dintre cazurile de insuficiență renală în stadiu terminal sunt cauzate de diabet sau hipertensiune arterială. Neuropatia diabetică este una dintre cele mai grave complicații cauzate de diabet și poate duce la amputarea piciorului sau a unei părți din picior. Includerea podiatrului în echipa de specialiști responsabilă de îngrijirea persoanei cu diabet poate reduce însă cu până 85% cazurile de amputare ale piciorului diabetic și cu până la 24% rata spitalizării a persoanelor care suferă de diabet.

 

În județul Buzău sunt 32.000 de persoane cunoscute cu diabet zaharat de tip 1 și 2, ir 7.000 dintre ei sunt insulino-dependenți, iar de îngrijirea lor se ocupă 7 medici specializați în diabet, nutriție și boli metabolice, prin cabinetele private în care activează și care au contract cu CJAS. Din păcate, la cabinetul de Diabet din ambulatoriul Spitalului Județean de Urgență, de mai bine de trei luni nu există niciun medic diabetolog, după ce, medicul Apriliana Stănescu, care monitoriza peste 5.000 de pacienți, a decis să plece în privat. Unitatea medicală a scos la concurs 2 posturi de medic diabetolog, dar deocamdată, niciun medic nu s-a arătat dorinc să le ocupe. Cei care ajung la spital în urgență sunt consultați de cei doi medici ai secției de Diabet, nutriție și boli metabolice a spitalului.

În contextul pandemiei de COVID-19, s-a constatat că „deși riscul de a cotracta boala nu este mai mare decât cel al populției generale, evoluția bolii poate fi nefavorabilă și duce la apariția unor complicații severe, care pot fi mai frecvente decât în cazul altor pacienți. S-a observat că pentru persoanele cu diabet zaharat care s-au infectat cu noul coronavirus și s-au prezentat la spital asociind valori mari ale glicemiei, evoluția bolii a avut un prognostic foarte grav. Diabetul zaharat de tip 1 și de tip 2 sunt boli cronice care necesită îngrijire pe tot parcursul vieții, caracterizate printr-un status inflamator cronic. S-a constatat că starea de inflamație este exacerbată în timpul infecției cu SARS-CoV-2, ceea ce duce la apariția complicațiilor severe, iar deficitele de micronutrienți sunt asociate cu o creștere a virulenței în astfel de infecții. O altă explicație unanim acceptată este raportată la dezechilibrul metabolic cronic, în special controlul glicemic slab. Un factor de risc major pentru evoluția severă a pacienților cu diabet, obezitate și Covid-19, este și vârsta, persoanele peste 65 de ani fiind mai vulnerabile” – a explicat dr. Dana Marinescu, șef secție Diabet, SJU Buzău, coordonatorul programului de Diabet.

 

Ținând cont de factorii de risc, dr. Marinescu recomandă ca, pe lângă măsurile de prevenție recomandate de autorități, pacienții diabetici și cei cu obezitate să se vaccineze și să își ia măsuri de precauție suplimentare. Astfel, aceștia trebuie să pregătească o listă de medicaţie curentă şi să roage medicul curant sau pe cel de familie să le prescrie medicaţia pentru o perioadă de 1-3 luni, pentru a evita deplasările repetate la farmacii și cabinete medicale. Dacă anumite medicamente nu se găsesc temporar în farmacii, acest lucru trebuie comunicat imediat medicului, pentru ca acesta să poată oferi alternative terapeutice. „Pacienţii insulinodependenţi trebuie să se asigure că au un stoc rezonabil de insulină și că acesta este depozitat corespunzător. De asemenea, consumabilele pentru testarea glicemiei trebuie asigurate în limite rezonabile și, eventual și teste pentru determinarea corpilor cetonici urinari. Pacienţii insulinodependenţi, cu regim intensificat de insulină, în special cei cu diabet tip 1, trebuie să se asigure că dețin o rezervă de glucagon de 3-4 kit-uri, pentru corectarea hipoglicemiilor severe. În această perioadă este recomandată monitorizarea glicemiei mai frecvent decât de obicei, pentru identificarea episoadelor de hipoglicemie și hiperglicemie”, a mai recomandat dr. Dana Marinescu, atrăgând atenția totodată, asupra alimentației, care trebuie să respecte schema indicată de medicul diabetolog. „Chiar dacă a început și Postul Crăciunului, este important ca mesele să fie cât mai bogate în legume și cât mai sărace îm glucide”, atrage atenția medicul, care recomandă totodată să se facă mișcare, cel puțin 30 de minute pe zi, amintind că exercițiile fizice pot fi efectuate chiar și la domiciliu sau făcând diferite activități casnice. Nu în ultimul rând, este importantă odihna suficientă pe timpul nopții și, foarte important, orice modificare a stării pacientului diabetic sau stare de anxietate, panică ori depresie, trebuie să fie semnalată medicului de familie sau medicului curant, care îl pot ajuta sau, la nevoie, îl va orienta către un serviciu specializat.

 

Din păcate, în anumite zone ale lumii, accesul la insulină este deficitar sau chiar inexistent, atrage atenția Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) care a solicitat o scădere a preţurilor şi un acces îmbunătăţit la tratament. „Există probleme cu accesul la îngrijiri medicale pe plan global şi în special în ţările cu venituri mici”, a subliniat Kiu Siang Tay, reprezentantul OMS care se ocupă de problema diabetului, care a subliniat într-o conferinţă de presă organizată în contextul Zilei Mondiale a Diabetului că preţul crescut împiedică numeroşi diabetici să aibă acces la preţiosul hormon care permite ţinerea bolii sub control, în special în ţările cu venituri mici sau intermediare, dar şi în ţări unde preţurile medicamentelor sunt reglementate doar într-o mică măsură, cum ar fi Statele Unite.

Insulina este un hormon care permite reglarea nivelului de glucoză (zahăr) din organism şi reprezintă principalul tratament împotriva diabetului de tip 1 (asociat unui deficit al acestui hormon la nivelul pancreasului) sau de tip 2, care afectează cel mai adesea persoanele supraponderale.

Anul 2021 marchează centenarul descoperirii insulinei, considerată una dintre cele mai mari realizări medicale din toate timpurile, care continuă să salveze milioane de vieţi în întreaga lume. În descoperirea insulinei s-au implicat mai mulţi oameni de ştiinţă, dar rezultatele finale au fost atribuite cercetărilor din perioada 1920 – 1922 ale echipei formată din medicii Frederick Grant Banting (Canada), John James Rickard MacLeod (Regatul Unit), Charles Herbert Best (SUA) şi James Bertram Collip (Canada). Banting şi Macleod au primit în 1923 Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pentru descoperirea insulinei, ceea ce a stârnit numeroase controverse.

 

În România există o tradiţie de 100 de ani în cercetarea şi tratarea diabetului zaharat. Profesorul de fiziologie român Nicolae Constantin Paulescu descoperise pancreina (denumită ulterior insulină) în 1916, şi testase pe câini respectivul extras pancreatic. A continuat cercetările şi a prezentat la Archives Internationales de Physiologie din Liege, Belgia, la 22 iunie 1921, o lucrare amplă pe această temă – Recherche sur le role du pancreas dans l’assimilation nutritive (Cercetări asupra rolului pancreasului în asimilarea nutritivă) – ce a fost publicată în numărul din august 1921 al acestei reviste (Archives Internationales de Physiologie, Liege, vol. XVII, p. 85.). Paulescu a solicitat apoi la Ministerul Român al Industriei şi Comerţului drepturile de brevet pentru metoda sa de fabricare a pancreinei, obţinut la 10 aprilie 1922 (brevetul nr. 06254). Astăzi, Institutul de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, creat în 1993, îi poartă numele, iar din 2008 funcționează sub egida Academiei Române.

Ian Murray, profesor de fiziologie la Anderson College of Medicine din Glasgow, vicepreşedinte al Asociaţiei Britanice de Diabet şi membru fondator al FID, scria în 1971, în revista Journal of the History of Medicine and Allied Sciences, despre „insuficienta recunoaștere” care i-a fost acordată „lui Paulescu, distinsul savant român care, în perioada în care echipa din Toronto abia îşi începea cercetarea, reuşise deja să extragă hormonul antidiabetic al pancreasului şi să-i demonstreze eficienţa în reducerea hiperglicemiei la câini diabetici”.

La o sută de ani de la descoperirea insulinei, accesul la acest tratament şi la materialele şi tehnologiile asociate rămâne însă inaccesibil mulor oameni, după cum atrage atenţia IDF-Europe, ce reuneşte peste 230 de asociaţii naţionale de diabet din 170 de ţări şi teritorii. Federaţia, cu sediul la Bruxelles, în Belgia, conduce comunitatea mondială a diabetului din 1950.