REPORTAJUL DE DUMINICA: Cand nici judetul nu face fata traditionalului…

7 decembrie 2014 | 2 comentarii |

bradut-impodobitDecembrie se grabeste sa ne rasfete. Fulgi mici si zglobii cad marunt-marunt, intr-o alergare continua, intercandu-se cu stropii de ploaie care cad din cer. O duminica asa de faina nu poate sa aiba miros decat de acasa. Si gandul ne duce la Sarbatori, la Craciun si  traditii. Iar daca aruncam o privire in jur si cumva zarim neputinta, poate putina lipsa de sanatate sau o nemotivare, haideti sa vindecam rana cu un reportaj minunat, care sa ne faca sa ascundem cat mai adanc picioarele sub patura moale, sa lasam sufletul sa se bucure si corpul sa-si simta vitalitatea originala.

E timpul sa fim sanatosi din toate punctele de vedere, doar e decembrie si primul mos, Mos Nicolae ne-a invatat sa daruim, asa ca e de datoria noastra sa continuam. Daruim si noi cum putem, printre randuri, bucurie si voiosie luata de la fulgii de zapada de afara, care se alearga intr-un maraton abia inceput.

 

traditii de PlescoiSpuneam ca luna aceasta miroase a… acasa! De acasa vine miros de cozonac cu nuci, multa cacao si rahat, miroase a sarmale inrosite de primul bulion de ardei pastrat in camara si desfacut in iarna, a carnati suculenti care lasa sa se vada bucata de ardei iute, iar in zare parca se vede si un pahar cu vin…

Buzaul are un mare noroc, pe care autoritatile judetene il tin inca sub pres si dat dupa usa. Norocul se numeste produs traditional.

In anul 2004, judetul Buzau era primul dintre cele 41 ale tarii care mergea la Ministerul Agriculturii cu fruntea sus si cerea dreptul de a numi produs traditional vreo 54 de produse. De atunci a si inceput marele succes al carnatilor de Plescoi, iar noi buzoienii am gustat pe scara larga din babic si ghiudem, am invatat sa preparam in casa sunculita taraneasca si am avut norocul sa cumparam din galantar lebar de buna calitate, facut din ficat de porc si putina grasime, nu din alte resturi de animal sacrificat cu ocazia Sarbatorilor de iarna.

 

Targ CJ BuzauAu fost ani buni, de triumf national si international. Ba si tuica de Patarlagele s-a bucurat enorm de intrarea in randul produselor traditionale si si-a castigat locul pe cartea de vizita a judetului. Bietii buzoieni bolnavi, care isi cautau medic in Bucuresti, mergeau cu cartea de identitate si musai cu sacosa cu tuica si carnati de Buzau.

Practica tine si acum, numai ca Ministerul Agriculturii, sub presiunea Uniunii Europene a pus la cale noi reglementari in domeniu, deci noi criterii in care sa se incadreze producatorii de produse traditionale. Termenul de reatestare a fost 30 noiembrie 2014.

Producatorii trebuiau sa prezinte flux tehnologic cat ma putin industrializat, reteta originala, argumente in acte potrivit carora achizitioneaza materia prima din zona de productie. Sunt cele mai cunoscute dintre noile cerintele care, odata indeplinite, aduc logo de produs – semn al calitatii pentru cumparator, adica pentru noi, consumatorii.

 

Produse traditionale de Plescoi

Produse traditionale de Plescoi

Ca atare, am mers la Directia Agricola Buzau pentru a vedea daca logoul de produs prezinta acelasi interes pentru sutele de producatori oficiali si neoficiali ai produselor traditionale de Buzau.

Spun sute, pentru ca numai pentru carnatii de Plescoi exista peste 800 de firme in tara si strainatate care produc deliciosii ce se pot isncrie pe cartea de identitate a judetului Buzau.

Cosmin Florea, directorul DADR a spus scurt, ca patru sunt firmele care au cerut reatestarea, pentru ca intr-un final, la numaratoare, sa iasa numai trei. In total, insa, sunt 14 produse traditionale cu care Buzaul intra in cursa pentru Europa – pentru obtinerea de acum a indicatiei geografice. Carnatii de Plescoi, babicul, ghiudemul, diferite tipuri de sunca sunt produsele Buzaului. Cele trei firme sunt usor de ghicit. Una este din Plescoi, iar celelalte sunt … traditionale, sa spun asa, in domeniu.

Povestea este insa ca la targurile comunale mai ales, apar producatori fantastici, care intind standuri impresionante si care, pe langa curse auto sau vulcanizare fac si produse traditionale. Ei de ce nu au cerut reatestarea? Pana la un raspuns corect, acestia fac bani buni prezentandu-se in fata clientului cu „produse traditionale de calitate, naturale”, spun ei, numai ca spre deosebire de cei trei, nu pot da certificatul calitatii.

 

Ing. Sorin Marin, director Statiunea Pietroasa

Ing. Sorin Marin, dir. Statiunea Pietroasa

Acesti trei producatori cumpara cimbru si ardei iute de la legumicultorii locali, oile nu vin din China, ci maxim de la Sibiu sau Salaj si zilnic nu fac mai mult de 150 de kg de carnati. In acte, cel putin, sau pana la prima verificare a Ministerului Agriculturii. Dincolo de 150 de kg vorbim despre partea de industrial.

Tot raditional ar trebui sa fie si vinul. Asa ca am mers la Sorin Marin, tanarul director al Statiunii Vitivinicole Pietroasa, pentru a-i lansa provocarea.

Deocamdata, Univesritatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Bucuresti, mama statiunii, daca pot spune asa, promoveaza vinul nostru ca fiind singurul universitar din Romania. Este vinul academic pe care noi il vindem la preturi studentesti. Mai mutl, daca este sa-i dam valoare traditionala, atunci ar trebui sa aducem argumentul inceputului acestei statiuni. Noi am ajuns acum la o notorietate greu de satisfacut, sa spunem. Lunar vindem peste cinci vagoane de vin. Oamenii s-au obsinuit si cer Tamaioasa Romaneasca, Feteasca Alba, Regala sau Regala, dar si Merlot sau Busuioaca”, spune cu nedisimulata mandrie directorul Marin.

 

Printul Nicolae semneaza in Cartea de onoare a Statiunii Pietroasa2Inginerul Valentin Tuchila, stapanul cheilor cramei de la Pietroasa spune ca 2014 a fost un an nemaipomenit. Busuioaca a avut conditii mai bune decat in zona ei de origine. Le recomand consumatorilor prudenta, desigur, insa sa aiba pe masa de sarbatori un vin de Pietroasa. Este zglobiu, mereu tanar si pretabil si la petrecere, dar si la mesele romanilor in perioada de sarbatoare. Eu l-as pune langa produsele traditionale, iar carnatii de Plescoi merg Feteasca Neagra si Cabernet.

Daca este sa-l ascultam pe fiecare in parte, produsele acestea au stiut lectia succesului si n-ar mai avea nevoie de reatestare, insa cum ramane cu garantia catre consumator? Asa ca… noi criterii, noi atestari, poate in scurt timp anulate de alte atestari propuse de acelasi minister peste agricultura romaneasca.

Si atunci, Buzaul mai taie din numarul de firme…

 

La sarbatoarea vinuluiProbabil ca in curand ne vom da seama de ce nu se inghesuie la acreditari de acest gen, producatorii. Noi retinem doar ca iarna aceasta mirosul de acasa contine si mirosul de carnati si vin sanatos. Si, daca avem garantia calitatii, cu atat mai repede suntem tentati sa nu mai muncim atata, sa pregatim totul, de sarbatori, in casa, ci sa cumparam de la producatorii care respecta cam toare regulile domeniului.

Depinde… Eu raman cu impresia insuficientei.

Salajul si Suceava au scos la inaintare tot ce trebuia si nu prea, iar noi ne-am limitat, din nou.

 



Comentarii (2)

  1. Victoria Mariana Ciltu spune:

    Interesant si la obiect articolul, felicitari!

  2. Elena Manea spune:

    Eu sunt de parere ca, ceea ce fac eu impreuna cu sotul meu si cu tata, (preparatele de Craciun, Paste etc.) sunt cele mai bune si sanatoase. Tocmai din acest motiv vin Acasa pe 14 decembrie, pt. a pregati bunatatile noastre si a le aduce copiilor, sa le aiba pe masa de Craciun, chiar daca sunt departe.

Adaugati un comentariu


 

*