Românii continuă să ia antibiotice „după ureche”

6 februarie 2018 | 0 comentarii |

Cele mai recente date statistice relevă faptul că, în ultimul an, 15% dintre români au luat medicamente din această gamă fără recomandare de la medic.

 

Știm că din ce în ce mai greu ne vindecăm cu antibioticele uzuale, pentru că a crescut extrem de mult rezistența la antibiotice. Știm că, din păcate, ne „tratăm” cu antibiotice fără să vrem și fără să avem nevoie, consumând carnea animalelor excesiv tratate cu antibiotice de crescătorii care urmărind doar profitul, nu le mai pasă de calitate.

Cu toate acestea, mulți dintre noi continuăm să ne tratăm „după ureche”, cu antibiotice, pentru afecțiuni care nu numai că nu se vindecă folosind aceste tratamente, ci chiar se agravează.

Datele celui mai recent studiu referitor la consumul de antibiotice în România relevă faptul că românii rămân mari consumatori de medicamente din această gamă. Au impresia că antibioticele au efect de panaceu universal și le administrează, din proprie inițiativă, ori de cate ori consideră că au nevoie de un leac, chiar dacă problema de sănătate care îi supără necesită cu totul alt tratament.

O cercetare sociologică realizată de Cult Market Research, privind consumul de medicamente în rândul românilor, arată că 15% dintre persoanele chestionate au luat antibiotice „după ureche”, făra rețetă și fără recomandarea unui medic. Pur și simplu, oamenii au avut o problemă de sănătate și au considerat că un antibiotic, chiar luat la voia întâmplării, îi pune pe picioare, fără a se gândi că își fac mai mult rău, tratându-se singuri.

 

Practica automedicației pe bază de antibiotice este sepcifică tuturor categoriilor de vârstă, de la tineri la vârstnici, în rândul celor peste 65 de ani constatându-se însă o tentință mai redusă de a lua antibiotice fără prescripție. Astfel, 17% dintre persoanele din categoria de vârstă 35 – 49 de ani consumă antibiotice fără prescripţia medicului, 15% din persoanele cu vârste între 18 şi 34 de ani şi tot 15% din persoanele cu vârste între 50 şi 64 de ani. În ceea  ce-i privește pe românii de peste 65 de ani, doar 10% dintre ei și-au administrat antibiotice fără recomandarea medicului.

Studiul evidențiază, de asemenea, faptul că educația influențează decizia de a consuma antibiotice fără prescripție. Astfel, cele mai multe persoane care consumă medicamente „după ureche” sunt cele cu nivel de pregătire şcoală generală/ profesională, urmate de cele cu studii liceale. Concret, 21% dintre consumatori neavizați sunt absolvenți de 8 clase sau școală profesională, iar 15%, absovenți de liceu.

Cercetarea sociologică mai arată că unul din cinci români din mediul rural a luat antibiotice în ultimul an fără reţetă. Astfel, în timp ce 20% dintre persoanele din mediul rural consumă antibiotice fără prescripţie,  fenomenul se manifestă doar la 11% din populația urbană.

 

Pe genuri, femeile apelează mai des decât bărbații la antibiotice fără prescripţie. Potrivit studiului, 18% dintre femei și 11% dintre bărbați consumă medicamente fără prescripţia medicului, iar una din cinci românce a luat în ultimul an, măcar o dată, antibiotice fără reţetă.

Dintre categoriile ocupaționale prezente în studiu, salariaţii se tratează cel mai des cu antibiotice fără reţetă. Salariaţii cu forme legale consumă medicamente fără prescripţie medicală în proporţie de 44%, casnicii și cei fără ocupaţie, în proporție de 22%, iar pensionarii în proporție de 14%.

În ceea ce privește nivelul veniturilor, românii cu venit lunar mai scăzut iau antibiotice fără reţetă într-un procent mai mare decât cei care se bucură de un nivel salarial mai ridicat. Astfel, cei care au venitul cuprins între 1.001 şi 2.000 de lei consumă cele mai multe antibiotice fără prescripţie medicală –  42%, în timp ce doar 5% dintre cei cu venituri între 4.0015.000 de lei consumă aceste medicamente fără recomandarea avizată a medicului.

Studiul sociologic cantitativ referitor la consumul de medicamente al românilor a fost realizat în perioada 15 – 25 ianuarie 2018, cele 943 de chestionare au fost apicate telefonic, iar rezultatele sunt reprezentative la nivel naţional, studiul având o marjă de eroare de plus/ minus 3,2%.

 


Categorii: Actual, Stiri

Adaugati un comentariu


 

*