Sanatatea si securitatea in munca ale personalului medical, reglementate printr-un nou act normativ

Guvernul a aprobat o Hotarare prin care stabileste cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru prevenirea ranirilor provocate de obiecte ascutite in activitatile din sectorul spitalicesc si cel al asistentei medicale.

 Ranile provocate de ace si de alte instrumente ascutite reprezinta unul dintre riscurile cele mai comune si mai serioase pentru lucratorii din sectorul asistentei medicale din Europa. Totodata, acestea constituie un cost ridicat pentru sistemele de sanatate si pentru societate, se mentioneaza intr-un comunicat de presa al Executivului, prin care se anunta aprobarea, in sedinta de miercuri, a unei Hotarari de Guvern privind securitatea si sanatatea in munca a personalului medical.

„Hotararea adoptata de Guvern asigura o abordare integrata pentru evaluarea si prevenirea riscurilor, formarea profesionala, informarea, sensibilizarea si monitorizarea, precum si pentru reactii si procedurile de monitorizare. De asemenea, ea va contribui la realizarea mediului de lucru cel mai sigur posibil in sectorul spitalicesc si cel al asistentei medicale”, se arata in comunicatul Guvernului.

Prin aprobarea actului normativ amintit, se spune ca se doreste protejarea lucratorilor care se confrunta cu riscul ranirii cu obiecte medicale ascutite (inclusiv cu ace) si de a preveni riscul ranirii si al infectiilor provocate de obiecte medicale ascutite, desi cauzele imbolnavirii profesionale in unitati medicale sunt mult mai numeroase.

Se are in vedere, de asemenea, aplicarea de catre personalul de specialitate imputernicit din cadrul Ministerului Sanatatii a unor sanctiuni eficiente, proportionale si cu efect de descurajare, in cazul nerespectarii obligatiilor care decurg din prezenta Hotarare, se mentioneaza in comunicat.

In Romania exista multi medici, dar mai ales asistente medicale care se imbolnavesc in spitale, se arata intr-un document al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii (INCDPM), chiar daca multe dintre aceste cazuri nu sunt declarate si raportate periodic, fie pentru ca sunt mai greu de recunoscut, fie de teama ca medicii si asistentele sa nu isi piarda locul de munca.

Potrivit documentului amintit, nu se fac controalele medicale la un numar mare de lucratori expusi la riscuri in sistemul medical si din cauza deficientelor de logistica. Conform unei statistici din 2010, in Romania s-au raportat 46 de cazuri de boli profesionale infectioase si parazitare la angajati din sectorul medical. Astfel, atunci au fost recunoscute opt cazuri de hepatita virala, 20 de cazuri de tuberculoza pulmonara si un caz de cancer profesional la medici si asistente din spitalele de stat si private.

Medicii si asistentele medicale din spitalele romanesti, mai ales publice,  risca insa tot mai mult sa se imbolnaveasca la serviciu din cauza stresului, numarul lor reducandu-se continuu, din cauza proastelor politici sanitare, in timp ce pacientii se inmultesc vazand cu ochii, din acelasi motiv si din lipsa preventiei.

Specialistii in Inspectia Muncii spun ca imbolnavirile profesionale sunt cauzate de factori nocivi fizici, chimici, biologici, sau mecanici specifici locului de munca, in conditii de suprasolicitare a organismului lucratorului.

„Se recomanda, in acest context, o serie de masuri primare, respectiv masurile tehnico – organizatorice, in vederea prevenirii imbolnavirilor profesionale in sistemul medical. Intre acestea, amintim: eliminarea factorilor de risc prin manevrarea corespunzatoare a aparaturii si ustensilelor medicale; sterilizarea corespunzatoare a ustensilelor medicale rfolosibile si folosirea pe cat posibil a celor de unica folosinta; inlocuirea substantelor nocive cu altele mai putin nocive sau inofensive; o ventilatie corespunzatoare; impiedicarea actiunii riscului asupra lucratorilor sau diminuarea acestei actiuni prin reducerea efortului fizic, a suprasolicitarilor fizice si neuropsihice, reducerea duratei zilei de munca, folosirea echipamentului individual de protectie; efectuarea corecta a instructajului pentru securitatea si sanatatea in munca. In paralel, se desfasoara masurile secundare de prevenire a bolilor profesionale, care au ca scop diagnosticarea precoce a imbolnavirilor profesionale, chiar inainte ca lucratorul sa prezinte simptome”, explica Cecilia Manolescu, inspector-sef ITM Buzau.

Supravegherea medicala a personalului medical se realizeaza, ca si in alte domenii, de catre medicul de medicina muncii. Acest lucru se face prin examinarile medicale la angajare, controlul medical periodic si de adaptare in munca, prin examenele clinice generale si de specialitate, examinarile paraclinice si de laborator (determinarea indicatorilor de expunere si de efect biologic). „Tot medicul de medicina muncii face recomandarile necesare pentru prevenirea dezvoltarii in continuare a afectiunii profesionale, care includ masuri medicale sau tehnico-organizatorice care vizeaza angajatul in cauza, elaborarea de rapoarte si recomandari catre angajator in vederea diminuarii sau eliminarii factorilor de risc si semnalarea cazului de boala profesionala catre autoritati”, arata dr. Celine Toader, medic de medicina muncii in cadrul Directiei de Sanatate Publica Buzau

Sarcina declararii bolilor profesionale revine directiilor de sanatate publica, iar prioritizarea si punerea in aplicare a masurilor de prevenire recomandate revin angajatorului, care are obligatia asigurarii securitatii si sanatatii la locul de munca.