Săptămâna Mondială a Imunizării 2025

Săptămâna mondială a imunizării, marcată anual în perioada 24-30 aprilie, își propune să evidențieze importanța vaccinării colective drept cea mai eficientă metodă de protejare a oamenilor de toate vârstele împotriva bolilor infecțioase.

 

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și UNICEF colaborează cu țări din întreaga lume cu scopul de a crește gradul de conștientizare cu privire la valoarea vaccinurilor și a imunizării în vederea prevenirii bolilor infecțioase și se asigură că guvernele obțin îndrumarea și sprijinul tehnic necesare pentru a implementa programe de imunizare de înaltă calitate.

Tema Săptămânii Mondiale a Imunizării 2025 – „Immunization For All Is Humanly Possible” (Imunizarea Pentru Toți Este Omenește Posibilă) – susține scopul fundamental al OMS de a determina un număr cât mai mare de oameni – și comunitățile lor – să se protejeze de bolile care pot fi prevenite prin vaccinare, reflectând angajamentul global pentru acces echitabil la vaccinuri pentru toți, indiferent de vârstă sau locație, subliniază OMS. Obiectivul campaniei de informare și conștientizare care se desfășoară anual, în perioada 24-30 aprilie, este ca tot mai mulți copii, adolescenți, adulți și vârstnici să beneficieze de protecția oferită de vaccinuri.

„Viitorul imunizării înseamnă nu doar ajungerea la milioane de copii care nu au primit niciodată un singur vaccin, ci și protejarea bunicilor de gripă, a bebelușilor de malarie și VSR, a mamelor însărcinate de tetanos și a fetelor tinere de HPV”, atrag atenția specialiștii.

 

Vaccinurile, una dintre cele mai mari realizări ale umanității

 

Potrivit OMS, în ultimii 50 de ani, vaccinurile esențiale au salvat cel puțin 154 de milioane de vieți, ceea ce înseamnă 6 vieți pe minut, în fiecare zi, timp de cinci decenii. În acești 50 de ani, vaccinarea a fost a îmbunătățit supraviețuirea infantilă cu 40%, astfel că un număr mai mare de copii trăiește acum, până la prima aniversare sau peste vârsta de 1 an, mai mult decât în orice alt moment din istoria omenirii.

Între exemplele edificatoare se numără Vaccinul împotriva rujeolei, responsabil de 60% dintre aceste vieți salvate, se arată pe pagina evenimentului.

De asemenea, campaniile globale de vaccinare au dus la eradicarea variolei și la eliminarea poliomielitei în majoritatea regiunilor lumii.

La aproape două secole de la descoperirea primului vaccin,  încă mai sunt vieți de salvat prin consolidarea acestor realizări, atrage atenția OMS, care subliniază că omenirea se află într-un moment de cotitură a istoriei sănătății globale, realizările obținute cu greu în eradicarea bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare aflându-se în pericol.

 

Milioane de vieți salvate pri vaccinare

 

În ultimele 200 de ani, oamenii de știință au dezvoltat cu succes vaccinuri pentru o serie de boli care pun viața în pericol, între care rabia, variola, meningita, tetanosul, rujeola sau poliomielita virală.

La începutul anilor 1900, poliomielita era o boală răspândită la nivel mondial, ce a lăsat paralizați sute de mii de oameni în fiecare an. Până în 1950, fuseseră dezvoltate două vaccinuri eficiente împotriva bolii. Însă vaccinarea în unele părți ale lumii încă nu era suficient de răspândită pentru a opri transmiterea poliomielitei, în special în Africa. În anii 1980, a fost demarată o acțiune pentru eradicarea poliomielitei de pe planetă. De-a lungul mai multor decenii, vaccinarea împotriva poliomielitei, facilitată de vizite de imunizare de rutină și campanii de vaccinare în masă, a avut loc pe toate continentele. Milioane de oameni, majoritatea copii, au fost vaccinați, iar în august 2020, continentul african a fost certificat ca fiind liber de virusul poliomielitic sălbatic, alăturându-se tuturor celorlalte părți ale lumii, cu excepția Pakistanului și Afganistanului, unde poliomielita nu a fost încă eradicată.

Sub sloganul „Imunizarea pentru toți este omenește posibilă”, Săptămâna Mondială a Imunizării 2025 își propune să asigure că mai mulți copii, adolescenți, adulți – și comunitățile lor – sunt protejați împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare. Vaccinurile sunt dovada că ținta pentru mai puține boli și mai multă viață este posibilă atunci când ne propunem acest lucru.

 

Rujeola, o problemă majoră

 

Potrivit OMS și UNICEF, Aproximativ 359.521 de cazuri de rujeolă au fost raportate la nivel mondial pentru 2024, iar regiunea europeană a reprezentat o treime din totalul cazurilor de rujeolă la nivel mondial. Numai în 2023, 500.000 de copii din regiune nu au fost vaccinați cu prima doză de vaccin împotriva rujeolei (MCV1) care ar trebui administrată prin serviciile de imunizare de rutină. Mai puțin de 80% dintre copiii eligibili din Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și România au fost vaccinați cu MCV1 în 2023 – cu mult sub rata de acoperire de 95% necesară pentru menținerea imunității de grup. România a raportat cel mai mare număr de cazuri în regiune în 2024, cu 30.692 de cazuri, urmată de Kazahstan, cu 28.147 de cazuri.

În urma unei scăderi a acoperirii vaccinale în timpul pandemiei COVID-19, cazurile au crescut semnificativ în 2023 și 2024. În multe țări, ratele de vaccinare nu au revenit încă la nivelurile de dinaintea pandemiei, ceea ce crește riscul apariției unor focare, arată https://www.unicef.org/.

Pe lângă spitalizarea și decesul cauzate de complicațiile care pot rezulta în urma contractării virusului rujeolei – pneumonie, encefalită, diaree și deshidratare -, rujeola poate provoca complicații debilitante pe termen lung, cum ar fi pierderea vederii și poate afecta sistemul imunitar prin „ștergerea” memoriei acestuia cu privire la modul de combatere a infecțiilor, lăsând supraviețuitorii rujeolei vulnerabili la alte boli.

 

Agenda de Imunizare 2030

 

Întrucât anul 2025 reprezintă punctul de mijloc al Agendei de Imunizare 2030, Săptămâna mondială a imunizării va analiza nu doar ce face imunizarea pentru a îmbunătăți viața în prezent, ci și ceea ce poate realiza imunizarea în următoarele decenii, pe măsură ce tot mai mulți copii primesc vaccinuri esențiale și sunt dezvoltate noi vaccinuri pentru a proteja împotriva unei game și mai largi de boli la orice vârstă.

Potrivit unui comunicat al UNICEF publicat la 13 martie 2025, regiunea europeană a raportat cel mai mare număr de cazuri de rujeolă din ultimii 25 de ani. Astfel, 127.350 de cazuri de rujeolă au fost raportate în Regiunea Europeană pentru anul 2024 – dublu față de numărul raportat pentru 2023 și cel mai mare număr înregistrat în regiune din 1997, potrivit unei analize realizate de OMS și UNICEF.

Copiii sub cinci ani au reprezentat peste 40% din cazurile raportate în regiune, care cuprinde 53 de țări din Europa și Asia Centrală. Mai mult de jumătate din cazurile raportate au necesitat spitalizare. În plus, 38 de decese au fost raportate în 2025, pe baza datelor preliminare, până la 6 martie.  „Virusul rujeolei nu se odihnește niciodată – și nici noi nu o putem face”, a avertizat dr. Hans P. Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa.

În concluzie, „pentru a proteja copiii de această boală mortală și debilitantă, avem nevoie de măsuri guvernamentale urgente, inclusiv investiții susținute în lucrătorii din domeniul sănătății”, a punctat Regina De Dominicis, director regional UNICEF pentru Europa și Asia Centrală, atrăgând atenția că vaccinarea este cea mai bună metodă de apărare împotriva virusului.