Sfântul Andrei te ocrotește. Zâmbește!

În fiecare an, pe data de 30 noiembrie, credincioșii îl sărbătoresc pe Sfântul Apostol Andrei, cel care dă „startul” Sărbătorilor de Iarnă și „cel dintâi chemat la învățătura lui Hristos”, ocrotitorul românilor. Această zi este înscrisă cu roșu în calendarul biserciesc și a fost declarată Zi Națională Bisericească.

Ziua Sfântului Andrei și noaptea dinainte (29-30 noiembrie) sunt pline de tradiții și obiceiuri populare, multe dintre ele în legătură cu măritișul și protecția împotriva spiritelor rele.  În această zi, femeile nu au voie să se pieptene și nici să coasă, pentru a nu le merge rău în anul care vine, iar tocurile ferestrelor și ușilor se ung cu usturoi, pentru alungarea strigoilor care năpădesc lumea în noaptea acestui… Halloween românesc.

În seara de Sfântul Andrei se fac ritualuri de vindecare a bolilor, de dezlegare a farmecelor, blestemelor și de atragere a norocului în căsnicie și se pune grâu la încolțit. Se spune că așa cum arată acest grâu în seara de Anul Nou,  va fi şi sănătatea și prosperitatea familiei celui care l-a pus la încolțit, în noul an.

Noi le spunem sărbătoriților zilei „La mulți ani cu sănătate!” și vă invităm pe toți la o porție sănătoasă de râs, cu cele mai noi bancuri legate de tradiții și superstiții de Sfântul Andrei:

 

Bucătarii sfătuiesc fetele care nu știu să își pregătească perna pentru noaptea de Sf. Andrei: busuiocul merge cu puțin rozmarin și pentru mai multă aromă trebuie adăugat și puțin coriandru.

***

De Sfântul Andrei, elevii obișnuiesc să doarmă cu carnetul de note sub pernă pentru a visa la ce materie vor lua note proaste.

***

Corporatiștii își pună, în noaptea de Sf. Andrei, sub pernă un stick USB cu prezentările de la job, sperând că visează o mărire de salariu.

***

Cocalarii mănancă o shaorma cu mult usturoi de Sfântul Andrei ca să fie păziți de rele tot anul ce vine.

***

Politicienii, în noaptea de Sfântul Andrei, dorm cu un stilou și o coală de hârtie sub pernă, pentru a visa dacă și anul viitor vor semna contracte avantajoase cu statul.

***

Andreea și Nicoleta se întâlnesc de Sfântul Andrei, să sărbătorească împreună. La un moment dat, Nicoleta o întreabă pe sărbătorită dacă și-a pus busuioc sub pernă, ca să-și viseze ursitul.

-Nu am avut busuioc, așa că am pus boabe de grâu, însă sunt dezamăgită…

– De ce, doar n-au avut timp să și încolțească!

– Nu, dar am descântat cele 41 de boabe de grâu din toată inima și degeaba! Le-am cântat:„Voi 41 de fire de grâu, eu voi adormi și mă voi odihni, dar mă rog la Dumnezeu să-mi trimită ursitul meu, cel ce mi l-a dat Dumnezeu” și n-am visat niciun bărbat care să vină să-mi ia boabele de grâu, așa că nici anul acesta nu n-am șanse să-mi găsesc ursitul…

– Lasă, dragă, că mai ai o șansă: am auzit că dacă în ajunul Bobotezei tai firele de grâu încolțit, le amesteci și le mănânci într-o salată și îți aduc ele chipul ursitului în vis…

***

Sf. Andrei se plimba liniștit, pe înserate. Aude vocea lui Isus:

– Andrei, vino repede la mine!

– Da Doamne, dar unde ești?

– Spre apus…

Fuge Sfântul disperat, se întâlnește cu un pluton de soldați romani care-l văd evreu și îl bat de-l lasă lat, în praf. Se ridică Andrei și aude iar vocea lui Isus:

– Andrei, vino la mine…

Șchiopatează Sfântul, ajunge la un alt pluton de soldați romani, îl bat și ăștia și îi taie o mână. Andrei, în agonie, aude din nou vocea lui Isus:

– Andrei, vino repede la mine!

– … orice pentru tine… Mântuitorul meu…

Cu mâna tăiată și urlând de durere fuge, întâlnește un alt pluton, ia altă bătaie rămâne și fără un picior… Aude iar vocea lui Isus, se târăște plângând, dă de alt pluton, ia o nouă bătaie crâncenă, își pierde și celalalt picior, aude din nou vocea lui Isus, se târăste cu ultimele puteri și, în final, îl găsește pe Isus stând pe o piatră.

– Doamne, de ce… m-ai chemat?

– Uite ce frumos se vede apusul de aici…