Tradiţii şi obiceiuri de Anul Nou, pentru sănătate și noroc în noul an

Este Ajunul Anului Nou şi cu toţii ne pregătim să lăsăm în urmă un an greu și să întâmpinăm Noul An cu încredere și speranță. Echipa Sănătatea Buzoiană vă mulțumește pentru constanța cu care ne-ați citit și apreciat în acest an, sperăm că ne veți fi cel puțin la fel de buni prieteni în 2021 și vă dorim un An Nou mai bun, multă sănătate, voie bună și prosperitate! 

 

Trecerea din anul 2020 în 2021 va fi probabil marcată de respectarea mai multor tradiții și superstiții ca niciodată, în speranţa că noul an va aduce cu el mai multă energie pozitivă și oamenii vor fi mai sănătoși, mai norocoși, mai veseli. În noaptea dintre ani, românii, la fel ca multe alte popare din lume, respectă anumite tradiţii, obiceiuri și superstiții despre care se crede că au puterea de a atrage norocul, sănătatea, dragostea și prosperitatea în anul care începe.

Sărbătoarea Anului Nou este considerată o sărbătoare a comunității, de aceea mulți oameni petrec Revelionul împreună. Anul acesta, din cauza pandemiei, petrecerile de Revelion vor avea loc în cercuri extrem de restrânse și în niciun caz nu se va mai ieși în stradă, oamenii nu vor mi umple piețele orașelor pentru a se bucura împreună de trecerea dintre ani.

Se spune că este bine ca Anul Nou să te prindă cu haine noi, pentru că în următoarele 365 de zile să primești cât mai multe cadouri. Pentru ca anul să fie norocos și plin de iubire sunt de preferat hainele roșii, această culoare fiind considerată una a veseliei și a dragostei.

De pe masa festivă de Revelion nu trebuie să lipsească şapte mere roşii, care rămân pe masă până de Sf. Ioan, iar ele vor aduce celor din casa respectivă, sănătate în noul an. Pe masă mai trebuie să fie 12 nuci puse într-o strachină, ca simbol al trăiniciei, fiecare nucă reprezentând câte una din lunile anului.

 

Pentru un an îmbelșugat se crede că este bine ca la miezul nopții să fie pe masă pahare și farfurii pline, iar fiecare membru al familiei să aibă bani asupra sa, pentru că paharele, farfuriile și buzunarele goale sunt semne ale unui an sărac.

Se mai spune că cine este politicos și manierat de Anul Nou, așa va fi tot anul, iar în noaptea de Revelion este bine să se evite discuțiile în contradictoriu și limbajul licențios sau brutal ori povestirile cu fantome sau morți care, pe lângă faptul că nu sunt deloc plăcute, atrag ghinionul. În noaptea dintre ani și pe 1 Ianuarie este bine să fim veseli, să petrecem, să ciocnim pahare, să facem urări și să evităm pe cât posibil să plângem. Tradiția spune că cei ce plâng în prima zi a anului vor avea parte de evenimente triste tot anul.

În prima zi din an, oamenii nu împrumută bani, bijuterii sau alte obiecte de preț, nu oferă daruri și nici nu plătesc datorii sau taxe. Dacă nu doriți să fiți datori tot anul ce vine, încercați să vă plătiți datoriile până la miezul nopții.

În ziua de Anul Nou, românii și alte popoare nu duc gunoiul, pentru că acestea ar fi semne de sărăcie în anul care abia începe. Unii merg chiar mai departe cu superstiția și, dacă sunt nevoiți să scoată ceva din casă, cheamă pe altcineva să o facă în locul lor.

 

De pe mesele de Revelion nu trebuie să lipsească peștele, salatele și fructele și alte alimente despre care se spune că, odată incluse în meniul nopții dintre ani, îți asigură un viitor an minunat.

Se spune că este bine ca de Anul Nou să mănânci verdețuri, pentru a fi mereu proaspăt și cu o sănatate de fier, dar și pentru bunăstare financiară. Peștele se spune că îți aduce noroc și bogăție, datorită solzilor care seamănă cu monedele. În anumite culturi, faptul că peștii înoată grupați în bancuri semnifică abundență.

Fasolea este considerata semn de prosperitate, pentru că simbolizează monedele. Indiferent că alegi să incluzi în masa de Revelion fasolea roșie, neagră sau pe cea clasică, aceasta nu este doar semn de bogăție, ci te va ajuta și să nu te îmbeți, pentru că boabele de fasole au o mare capacitate de absorbție a alcoolului.

Tăițeii sunt simbol de viață lungă, iar cereale precum orezul sau quinoa sunt semn de abundență. Tradiția asiatică spune că, pentru și mai mult noroc, este bine ca atunci când mâncați tăițeii, să o faceti zgomotos, să-i sorbiți, pentru ca Anul Nou să vă audă și să vă ofere cea ce-i cereți.

Carnea de porc este, de asemenea, considerată un simbol al succesului, pentru că porcii de la care provine râmă doar înainte. În America Latină, spre exemplu, carnea de porc este combinată la masa de Anul Nou cu salată și fasole.

 

Pentru dragoste și prosperitate, pentru sănătate și veselie, în anul care vine este bine ca la miezul nopții să dansați în aer liber, cel mai bine în jurul unui copac. Fetele care vor să se mărite în următoarele 12 luni ar fi bine ca prima persoană pe care o văd de la fereastră sa fie un bărbat.

De pe masa de Revelion nu trebuie sa lipseasca fructele, unele dintre ele fiind considerate simbol al sănătății, bunăstării și bucuriei. La români, tradiția spune ca la miezul noptii dintre ani trebuie să mănânci 12 boabe de struguri albi, pentru a fi sănătos și fericit tot anul, dar și 12 boabe de strguri negri, pentru prosperitate în toate cele 12 luni ale anului viitor. Strgurii pot fi înlocuiți cu stafide.

Printre alte fructe populare pe masa de Anul Nou se numară rodiile, ale caror semințe numeroase semnifică prosperitate, și smochinele, care înseamnă fertilitate. O salată de fructe ar putea rezolva ușor această superstiție.

Se spune că, de Anul Nou, prăjiturile trebuie să aibă formă rotundă și, dacă se poate, să ascunda în ele câte un răvaș care îi va aduce noroc celui care îl va descoperi.

 

În societățile arhaice se credea că în noaptea dintre ani, spiritele malefice se tem de zgomote puternice și de lumină. De aceea, oamenii aprindeau focuri mari și făceau zgomot, pentru ca în anul ce vine să fie feriți de rele. În zilele noastre, focurile și tobele au fost înlocuite cu artificii, petarde și pocnitori care marchează trecerea într-un nou an fără ghinioane. Și clopoțeii sunați cu putere la miezul nopții alungă spiritele rele, de aceea, plugușorul, plugul mare și sorcova din prima zi a anului sunt considerate, la români, obiceiuri care alungă ghinionul și vestesc sănătate, prosperitate și veselie pentru anul care începe.

Jocurile cu măști sunt specifice mai ales Moldovei, din Bucovina până în Vrancea și chiar în Buzău. Anul Nou este un adevărat rege care domină exprimarea spirituală a comunităților rurale. Jocul Caprei, Cerbului, Ursului, Berzei, Struțului, jocurile cu întruchipări fantastice de personaje mascate – urâți și frumoși, moși și babe, plugari, doctori, vânători, comercianți sunt reprezentați cu o fantezie debordantă. Rolul lor este de a nu lăsa niciun colțișor nerăscolit, pentru a afla răul și a-l alunga, oriunde s-ar fi cuibărit.

 

Deși puțini agreeaza ideea, se spune că cine lucrează în prima zi a anului are mai multe șanse de a avansa în carieră. Dacă, însă, demarezi un proiect de amploare în această zi, este considerat curat ghinion.

Se crede că dacă în dimineața Anului Nou bate vântul din sud, prevestește un an îmbelșugat și vreme bună, în timp ce vântul din nord este semn de vreme rea și an dificil. Vântul care bate din est prevestește calamități naturale, iar cel de la vest prevestește bogăție, dar și decesul unei persoane publice importante. Dacă nu se simte adierea vântului este semn de veselie și prosperitate pentru tot anul.

Noi vă dorim să lăsați în urmă orice supărare sau disconfort.

Noul An să vă aducă multă sănătate, voioșie, prosperitate și liniște sufletească.

La mulți ani!