Tusea convulsivă, o boală contagioasă care nu trebuie ignorată
Cunoscută popular sub numele de „tuse măgărească”, tusea convulsivă este extrem de contagioasă și afectează în principal sugarii și copiii mici, dar poate apărea și la adolescenți și adulți, iar netratată, poate avea consecințe grave, avertizează medicii.
Tusea convulsivă sau pertussis, cunoscută popular ca „tuse măgărească”, din cauza zgomotului de la finalul unui episod de tuse, este o infecție respiratorie înalt contagioasă cauzată de Bordetella pertussis, care se transmite de la o persoană la alta prin picăturile de salivă eliminate în timpul tusei. Odată ce bacteria ajunge în tractul respirator, ea eliberează toxine care provoacă inflamarea căilor respiratorii, ceea ce duce la tusea severă caracteristică acestei boli.
Această afecțiune este caracterizată prin episoade severe de tuse, urmate de o respirație zgomotoasă și afectează în principal sugarii și copiii mici, dar poate apărea și la adolescenți și adulți. Tusea convulsivă evoluează în mai multe etape, fiecare având simptome caracteristice, care pot varia în funcție de vârstă și de stadiul bolii: faza catarală (inițială – primele 1-2 săptămâni) seamănă cu o răceală obișnuită și este adesea neglijată deoarece simptomele sunt ușoare și nespecifice; faza paroxistică (2-6 săptămâni) este cea în care apar simptomele tipice și severe ale tusei convulsive; faza de convalescență (3-12 săptămâni sau mai mult) este faza în care simptomele încep să se amelioreze treptat, dar tusea încă persistă.
Pentru a veni în ajutorul părinților, dr. Gina Anica, medic primar pediatru, șefa Secției Pediatrie din cadrul Spitalul Județean de Urgență Buzău, explică, într-un articol postat pe pagina oficială a unității medicale, ce este tusea convulsivă, care sunt simptomele, în ce constă tratamentul și cum poate fi prevenită boala și complicațiile ei.
„Tusea convulsivă, sau «tusea măgărească» – cum este cunoscută popular -, este o boală extrem de contagioasă determinată de bacteria «Bordetella pertussis». Deși este prevenibilă prin vaccinare, în ultimii ani se observă o creștere a numărului de îmbolnăviri, ca urmare a campaniilor antivacciniste duse pe rețelele de socializare de persoane neavizate. Prevenția prin vaccinare este foarte importantă și este la îndemână, avem schema națională de vaccinare. Sunt mai multe doze de administrat, la 2 luni, la 4 și 6 luni, la 24 de luni și până la 7 ani, apoi, pe parcursul vieții, se mai pot face rapeluri. Totodată, pentru a proteja nou-născuții și sugarii mici, gravidelor în ultimul trimestru de sarcină li se recomandă o doză de vaccin antipertusiss, care se poate face împreună cu celelalte tipuri de vaccin (antihepatitic, hemofilus, tetanos, difterie) și este gratuit”, explică dr. Gina Anica.
Transmiterea bolii se face prin transmiterea fluidelor (picături de salivă eliminate în aer în momentul tusei, strănutului sau râsului), de către persoanele infectate.
„Aceste fluide ajung la persoanele sănătoase și se localizează, inițial, la nivelul căilor respiratorii superioare (nas, gură, gât), apoi coboară la nivel pulmonar. Perioada de incubație (până la manifestarea bolii) este undeva între 10-20 de zile, iar cei mai afectați sunt nou-născuții, sugarii și copiii nevaccinați sau care au schema de vaccinare incompletă. Printre factorii de risc avem: contactul apropiat cu o persoană infectată, vârsta mică, vaccinarea incompletă sau absența vaccinării, sistemul imunitar deprimat. În faza catarală (inițială), simptomele sunt asemănătoare unei viroze – subfebrilitate, tuse rară, secreții nazale. Partea cea mai grea este tusea paroxistică, manifestată cam la 2 săptămâni de la debutul bolii, și care constă în acele episoade de tuse spastică, emetizantă, care sufocă copilul, mai ales noaptea. În cazul sugarilor se produc episoade de apnee – copilul tușește până varsă sau are pauze în respirație, care pot fi foarte periculoase. În perioada de convalescență, simptomele se ameliorează treptat, dar tusea poate persista încă mult timp, deși accesele de tuse devin mai rare și mai puțin severe”, atrage atenția medicul pediatru.
Pentru că tusea convulsivă nu este ușor de recunoscut în faza inițială, când poate fi ușor confundată cu o simplă răceală, dr. Gina Anica recomandă consultarea medicului de familie la primele simptome. Acesta poate recunoaște semnele de tuse convulsivă și poate recomanda tratament, analize suplimentare sau trimiterea la un medic pediatru pentru diagnosticarea și tratamentul tusei convulsive la copii și la medicii infecționiști sau pneumologi în cazuri complicate sau severe de tuse convulsivă la adulți.
„În cazul oricărui episod de tuse, după stabilirea caracterului clinic, în primele 14 zile de la debutul simptomatologiei se recomandă un exudat naso-faringian iar după 14 zile, în urma unor analize de sânge se determină prezența bacteriei Bordetella pertussis sau a anticorpilor specifici. La nevoie sa fac și radiografii toracice, pentru a verifica complicațiile. După stabilirea diagnosticului, fiind vorba despre o boală determinată de o bacterie, se administrează tratament cu antibiotic, eficiența maximă în prevenirea complicațiilor fiind în prima săptămână de boală. În cazurile severe, când apar complicații (mecanice, respiratorii, ale sistemului nervos sau din sfera ORL), este necesară spitalizarea, în special dacă vorbim despre sugarii mici”, punctează dr. Gina Anica.
Medicul subliniază însă că în managementul tusei convulsive, cea mai importantă este prevenția. „Este foarte important, mai ales acum, odată cu începerea unui nou an școlar și intrarea în colectivitate, ca toți copiii sau cât mai mulți să fie vaccinați. De asemenea, este important ca spațiile (clasele) să fie bine ventilate, să se respecte regulile de igienă personală (spălatul pe mâini), iar dacă copilul este chiar și «puțin răcit» să nu fie trimis în colectivitate. Tusea convulsivă este foarte contagioasă, un bolnav poate infecta în jurul lui peste 10 copii care nu sunt protejați prin vaccinare. Este adevărat,dacă ești vaccinat nu înseamnă că nu faci boala (tusea convulsivă nu a fost eradicată), dar faci o formă ușoară, putem preveni manifestarea formelor urâte de boală. În plus, sunt copiii mai mari, frații mai mari, pot îmbolnăvi sugarii, care au riscul cel mai mare de manifestare a acestei boli și de a face complicațiile cele mai nedorite: convulsii, crize de apnee sau chiar deces. În plus, copilul poate să spună că nu are aer, că se sufocă, dacă știe să vorbească, dar în cazul sugarilor și copiilor foarte mici, părinții trebuie să fie foarte atenți la orice manifestare neobișnuită a copilului”, afirmă dr. Gina Anica.
Potrivit statisticilor, numărul de cazuri de tuse convulsivă, ca și al altor boli transmisbile, a crescut pe măsură ce rata de vaccinare a scăzut. În Europa, de exemplu, sunt peste 100.000 cazuri confirmate în ultimul an, iar în China s-a înregistrat o creștere de 10 ori a numărului de îmbolnăviri, în primele luni din 2024, față de perioada similară din 2023. România înregistrează, de asemenea, o creștere îngrijorătoare a numărului de cazuri, în ultimul an, iar la SJU Buzău „există destul de multe cazuri, sunt multe suspiciuni, destul de multe s-au confirmat, mai ales în rândul sugarilor, iar acești sugari au necesitat internare”, a confirmat șefa secției Pediatrie a unității medicale, care i-a îndemnat pe oamenii cu astfel de simptome, indiferent de vârstă, să meargă la medic și să nu aștepte luni de zile „cu un simptom cum e tusea, pe principiul că va trece de la sine, pentru că asta nu se va întâmpla! Tusea convulsivă se vindecă, chiar dacă într-o formă complicată este mai greu de tratat. Important este s-o prevenim și să o recunoaștem. În condițiile în care există din ce în ce mai multe astfel de cazuri în Europa și știm foarte bine că un microorganism nu se oprește la graniță, nu trebuie să neglijăm o formă de tuse persistentă”, a concluzionat medicul buzoian.
