Unul din zece romani, chinuit de arsuri gastrice

Arsurile gastrice constiuie principalele simptome ale bolii de reflux gastroesofagian, considerata printre cele mai frecvent intalnite afectiuni care nu necesita spitalizare. Pe langa disconfortul imediat resimtit ca durere sau arsura gastrica, persoanele care sufera de boala de reflux gastroesofagian se mai pot confrunta cu probleme digestive, tuse sau insomnie.

Potrivit datelor recente publicate de Societatea Romana de Gastroenterologie, 10% din populatie sufera zilnic de arsuri gastrice, iar 15% acuza arsurile cel putin o data pe saptamana. 78% dintre pacienti au raportat simptomatologie nocturna, iar 40% dintre persoanele care sufera de dureri gastrice in timpul noptii nu se mai pot odihni, ceea ce duce la scaderea randamentului activitatilor zilnice, afectand calitatea vietii.

Simptomatologie

Esofagul este conductul anatomic prin care alimentele trec din cavitatea bucala spre stomac.

„Boala de reflux gastroesofagian  (GERD) apare atunci cand sfincterul esofagian inferior (cardia), care inchide orificiul de intrare a alimentelor in stomac, nu se inchide eficient, iar continutul gastric reflueaza in esofag, iritand mucoasa acestuia si provocand o senzatie de arsura localizata in spatele sternului. Acest lichid de secretie gastrica acida poate ajunge pana in cavitatea bucala, dand senzatia de gust acru. Arsurile gastrice sunt obisnuit intalnite, inclusiv la femeile insarcinate si copii, iar daca apar mai des de doua ori pe saptamana pot fi considerate GERD si trebuie sa se consulte medicul. Cele mai frecvente simptome sunt arsurile persistente localizate in spatele sternului si varsaturile acide. Exista si categorii de persoane care sufera de GERD dar nu au arsuri gastrice. Pot avea, in schimb, dureri de gat si raguseala dimineata, tulburari de deglutitie (probleme la inghitirea alimentelor), tuse uscata sau respiratie  ingreunata”, explica dr. Karmencita Pricop, medic primar  medicina interna.

Factori iritanti

Medicul poate recomanda metode simple prin care refluxul poate fi evitat, dar daca aceste modificari ale dietei nu dau rezultate, poate prescrie tratament medicamentos, rareori fiind necesara interventia chirurgicala.

„Factorii de risc nu sunt cunoscuti cu exactitate, dar poate fi acuzata hernia hiatala, care poate fi intalnita mai ales la varste de peste 50 de ani. Consumul de alcool, obezitatea, graviditatea, anumite alimente precum citricele, ciocolata, bauturile cu cafeina, mancarea grasa si prajelile, usturoiul si ceapa, produsele cu aroma de menta, hrana picanta, mancarea cu continut mare de rosii (ex.: sos de spaghete, chili si pizza) pot contribui la producerea refluxului gastroesofagian, respectiv, la arsuri gastrice, fiind factori iritanti”, mai spunedr. Pricop.

Investigatii

Daca arsurile gastrice nu dispar odata cu schimbarile stilului de viata si cu medicatia, specialistul poate recomanda o serie de investigatii care il vor ajuta sa stabileasca un diagnostic precis si o terapie eficienta.

„Tranzitul baritat este o investigatie utila in evidentierea anomaliilor anatomice de genul herniei hiatale si inflamatiilor severe ale esofagului care se pot solda cu stricturi (stenozari). Acest test consta in bautul unei solutii de bariu, dupa care se face o radiografie. Nu vor putea fi observate insa modificarile minore ale mucoasei esofagului, in acest caz fiind recomandata endoscopia digestiva superioara – mult mai precisa decat testul cu bariu. Fiind o procedura mai complicata, se recomanda efectuarea ei in spital sau in clinici specializate. Refluxul gastroesofagian moderat sau sever poate produce ranirea mucoasei esofagului, care se vede foarte bine la endoscop. Tot endoscopia permite recoltarea de biopsii, in cazul in care medicul considera ca exista modificari suspecte la nivelul mucoasei, a caror natura nu poate fi precizata decat dupa examinarea fragmentelor de biopsie la microscop”, arata dr. Maria Albu, medic primar radiolog.

Terapie

Tratamentul poate include anumite schimbari ale stilului de viata, dar si tratamente medicamentoase sau interventia chirurgicala.

„Printre schimbarile stilului de viata pe care le recomandam se numara renuntarea la fumat (in cazul fumatorilor), evitarea consumului de bauturi alcoolice , scaderea in greutate (daca este necesar), mesele mici cantitativ si mai dese, purtarea de haine lejere, evitarea decubitului dorsal imediat dupa masa, ridicarea capatul patului prin adaugarea unor bucati de lemn sub picioarele patului (doar folosirea unor perne suplimentare nu este suficient). In cazul in care aceste schimbari nu sunt suficiente se pot recomanda medicamente antiacide, care stopeaza producerea acidului sau ajuta muschii care golesc stomacul. Acestea produc o ameliorare de scurta durata si nu ar trebuie folosite mai mult de cateva saptamani. Inhibitorii de pompa de protoni sunt mult mai eficienti decat blocantii de H2 si pot remedia simptomele in totalitatea cazurilor. O alta grupa de medicamente, prokineticele, ajuta la intarirea sfincterului esofagian inferior si contribuie la o evacuare mai rapida a stomacului. Combinarea acestor preparate cu mecanisme de actiune diferita, poate ajuta la controlul simptomelor”, mai spune dr. Pricop, mentionand insa ca medicul este singurul care poate decide  modul in care pot fi folosite aceste tratamente.