Țânțarii au făcut șase victime în România
Aproape 60 de cazuri de meningite/meningo-encefalite cauzate de infecția cu virus West Nile au fost confirmate, iar decesele celor șase persoane infectate au survenit pe fondul unor afecțiuni preexistente, susține Ministerul Sănătății.
Invazia ţânţarilor a adus Europa în pragul unei epidemii de boli tropicale, atenționează Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), numărul cazurilor de West Nile dublându-se faţă de anul trecut. Virusul tropical s-a mutat în Europa după ce temperaturile și umididatea au crescut și au creat un habitat potrivit pentru țânțarii culex, anofel şi tigru. Pe harta Uniunii Europene a pacienţilor cu această infecţie, România ocupă un loc fruntaș, la nivel european fiind confirmate peste 400 de îmbolnăviri, de două ori mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.
„În fiecare an, în această perioadă se înregistrează o creștere a numărului de cazuri de infecție cu virus West Nile care, din păcate, în unele cazuri se soldează cu deces, mai ales la pacienții cu co-morbidități. Conform datelor sistemului de supraveghere al meningitelor/meningoencefalitelor produse de virusul West Nile, implementat după epidemia din anul 1996, situația din acest moment este comparabilă cu cea înregistrată în anii precedenți”, susține Ministerul Sănătății, într-un comunicat remis în această după-amiază.
Potrivit aceleiași surse, în anul 2017, la data de 30 august se înregistrau 16 cazuri depistate și 6 decese, iar în 2016, până la încheierea perioadei de supraveghere, în 30 septembrie, au fost înregistrate 80 de cazuri și 8 decese.
În România, anul acesta au murit șase oameni din cauza virusului transmis de țânțari, iar potrivit ultimei raportări a Centrul Naţional de Supraveghere şi Control a Bolilor Transmisibile, 56 de cazuri de West Nile au fost confirmate în acest sezon. aşa că și ţara noastră este pe harta roşie în care virusul transmis de țânțari a făcut victime. Schimbările climatice din ultimii ani favorizează înmulţirea ţânţarilor, iar nepăsarea autorităţilor face ca oamenii să devină victime sigure, mai ales dacă suferă și de alte boli. Cazurile de îmbolnăvire sunt din: Dolj -12, Iași-10, București -8, Olt și Teleorman câte 4, Galați și Ilfov câte 3, Brăila și Giurgiu câte 2, Bacău, Tulcea, Bihor, Botoșani, Vrancea, Covasna, Mehedinți și Satu Mare câte 1 caz.
Meningita provocată de virusul West Nile a răpus trei persoane din București, iar alte trei victime au fost din Iaşi, Constanța și Galaţi, toate aceste persoane fiind înţepate de ţânţari, informează MS.
Specialiștii consideră însă în continuare că nu putem vorbi de epidemie, pentru că sunt cazuri sporadice, iar creșterea înregistrată este cauzată de perioada excesiv de ploioasă care a făcut dificilă distrugerea tânțarilor.
Pentru a elimina riscul de transmitere prin transfuzii, în toate centrele de transfuzii din țară s-au luat măsuri de siguranță, ne asigură oficialii MS. „Sângele este testat suplimentar, astfel încât să poata fi depistată eventuala prezență a virusului în sângele recoltat”, se menționează în comunicatul de astăzi, al ministerului. Totodată, se recomandă autorităţilor publice locale să intensifice măsurile de dezinsecție în localităţi, pentru a preveni răspândirea infecției cu virus West Nile.
Specialiștii subliniază că infecția cu acest virus nu se transmite de la om la om, ci doar prin înțepătură de țântar. Deși în aproximativ 80% din cazuri, persoanele infectate nu prezintă simptome, dacă apar semne şi simptome de febră, durere de cap intensă, dureri musculare, vărsături, erupţii cutanate, specialiştii în sănătate publică ai Ministerului Sănătăţii recomandă prezentarea la cel mai apropiat cabinet medical. În cazurile severe, complicate, care afectează cel mai frecvent persoanele peste 60 de ani cu afecțiuni cronice (cancer, diabet, hipertensiune, boală renală cronică), pot apărea şi rigiditate a gâtului, sensibilitate crescută la lumină, convulsii, frisoane, oboseală cronică, slăbiciune musculară.
Dr. Carmen Scantei
La Buzău, deocamdată nu a fost confirmat niciun caz de îmbolnăvire cu West Nile, dar au existat mai multe suspiciuni, pentru care s-au trimis probe biologice laboratorului de referință de la Institutul Matei Balș, de unde oricând poate veni vestea nedorită.
„Noi am făcut toate demersurile educative și preventive necesare, dar este necesar ca și autoritățile locale și oamenii să țină cont de ceea ce-i sfătuim. Am vorbit cu reprezentanţii primăriilor din judeţ şi i-am rugat să identifice zonele favorabile dezvoltării şi înmulţirii speciilor de ţânţari, iar cu ajutorul unor unități specializate să realizeze lucrările necesare de amenajare şi întreţinere a râurilor și a lacurilor, pentru a împiedica băltirea apelor, favorabilă înmulţirii ţânţarilor. De asemenea, le-am recomandat defrişarea resturilor vegetale, precum şi dezinsecţii în zonele şi spaţiile unde prezenţa ţânţarilor este evidentă. Sunt necesare dezinsecții cel puțin în două etape succesive, la interval de 18-20 de zile, pentru a se extermina atât insectele active cât și ouăle lor, prin folosirea de substanţe omologate“, a explicat dr. Carmen Scântei, epidemiologul șef al DSP Buzău. Medicul subliniază că pe lângă măsurile luate de autorităţi, oamenii trebuie să încerce să se ferească pe cât posibil de înţepăturile de ţânţar, să-și ia măsuri de precauție, iar la apariția unor simptome specifice să se prezinte la medic.
Întrucât nu există vaccin sau tratament antiviral specific împotriva West Nile, medicii epidemiologi recomandă populației să-și ia măsuri de protecţie, mai ales în cazul copiilor și vârstnicilor. Se recomandă astfel evitarea expunerii la ţânţari, îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi; utilizarea substanţelor repelente de ţanţari; montarea de plase la ferestrele locuințelor pentru a împiedica pătrunderea țânțarilor; limitarea deplasărilor zonelor cu multă vegetaţie şi umiditate ridicată (parcuri, păduri, ape stătătoare etc.); asigurarea măsurilor de desecare a bălților cu apă din jurul gospodăriilor; îndepărtarea recipientelor/obiectelor care favorizează acumularea apei și a gunoiului menajer.
Virusul West Nile a fost descoperit în 1937, în districtul cu acelaşi nume din Uganda – Africa, iar principala cale de transmitere a acestei infecţii este înţepătura de ţânţar. Perioada de incubaţie la om este între 3 şi 15 zile, iar cele mai multe dintre cazuri sunt asimptomatice. Cu toate acestea, specialiştii spun că la aproximativ 20% dintre oameni principalele simptome sunt asemănătoare gripei, bolnavii prezentând cefalee, stare de rău, febră şi vărsături. Cei care prezintă o stare neobişnuită ca urmare a înţepăturilor de ţânţari sunt îndemnaţi să meargă de urgenţă la medic.
