Pericolul infectării cu virusul West Nile, din nou în actualitate
Anul trecut, virusul transmis prin înțepăturile de țânțar a provocat 40 de decese și circa 300 de cazuri de îmbolnăviri.
În prezent, ne aflăm în plină perioadă de supraveghere epidemiologică în ceea ce privește neuroinfecția cu virusul West Nile, un agent patogen care se transmite la om prin intermediul înțepăturilor de țânțari infectați și care poate provoca probleme grave de sănătate, mai ales în cazul persoanelor în vârstă și al celor care suferă de afecțiuni cronice. La fel ca și în cazul, căpușelor care au provocat deja primele cazuri de boala Lyme în județ, specialiștii din cadrul Direcției de Sănătate Publică Buzău fac o serie de recomandări privind protecția împotriva înțepăturilor de țânțari precum și modul în care trebuie acționat în cazul în care apar primele semne ale infecției cu West Nile.
Un avertisment în acest sens a fost transmis la nivel național și de Ministerul Sănătății, care precizează într-un comunicat că, până la acest moment, nu au fost înregistrate cazuri de infecție cu acest virus în prima lună de supraveghere epidemiologică, însă atrage atenția că riscul este prezent până la finalul sezonului estival și chiar în prima parte a toamnei.
În sezonul trecut, virusul a făcut victime până spre finele lunii octombrie, primele cazuri de îmbolnăviri și primul deces fiind consemnate la începutul lunii august. În total, la jumătatea lunii octombrie, bilanțul ajunsese la 275 de pacienți infectați și 40 de decese. Din fericire, la nivelul județului Buzău s-au înregistrat doar câteva cazuri în care infecția cu virusul West Nile a fost confirmată, însă a fost vorba de forme ușoare, fără a fi consemnat niciun deces.
Dr. Carmen Scântei
Autoritățile de sănătate publică din județ reamintesc că infecția nu se transmite de la o persoană la alta, singurul vector de răspândire fiind femelele de țânțar purtătoare ale acestui virus, pe care îl transmit prin intermediul înțepăturilor. Dr. Carmen Scântei, coordonatorul Compartimentului Epidemiologic din cadrul DSP Buzău reamintește că „circa 80% din persoanele infectate nu prezintă simptome, însă în cazul în care sunt identificate anumite semne şi simptome specifice, este indicată prezentarea la cel mai apropiat cabinet medical. În cazurile severe, complicate, care afectează cel mai frecvent persoanele peste 60 de ani cu afecțiuni cronice cancer, diabet, hipertensiune, boală renală cronică, pot apărea şi alte simptome, cum ar fi rigiditatea gâtului, sensibilitate crescută la lumină, convulsii, frisoane, oboseală cronică, slăbiciune musculară”.
Referitor la alte boli transmise prin intermediul ţânţarilor în comunicatul Ministerului Sănătății se precizează că cele câteva cazuri de malarie înregistrate în fiecare an sunt cazuri izolate, depistate la persoane care au călătorit sau provin din zone în care există malarie şi nu există cazuri de malarie cu transmitere secundară prin intermediul ţânţarilor.
Dr. Carmen Scântei a mai precizat că în prezent nu există un tratament specific pentru infecția cu West Nile și nici un vaccin care să asigure imunitate, astfel că principala metodă de prevenție rămâne protejarea împotriva înțepăturilor de țânțari. Aceasta se poate face în mai multe moduri, cel mai la îndemână fiind utilizarea unor spray-uri ori soluții repelente, sau evitarea expunerii pielii, prin purtarea de bluze cu mânecă lungă și pantaloni lungi, mai ales în timpul plimbărilor la orele serii prin parc, zone împădurite sau în vecinătatea luciurilor de apă. De asemenea, trebuie împiedicată și pătrunderea insectelor în locuințe, iar acest lucru se poate face prin montarea la ferestre a unor plase antițânari.
Dat fiind că larvele de țânțari se pot găsi în bălți, apa acumulată în subsolul blocurilor, apa care nu se scurge în canalizările înfundate sau cea provenită din conductele sparte și chiar în apa de ploaie strânsă în butoaie sau în diferite recipiente aruncate la întâmplare, medicii epidemiologi recomandă și o serie de măsuri pentru evitarea înmulțirii acestor insecte. Se impune astfel evacuarea apei din subsoluri, repararea instalațiilor defecte, desfundarea canalizărilor și desecarea bălților, măsuri ce intră în special în sarcina autorităților, ca și activitățile de dezinsecție. Totodată, și populația este sfătuită să renunțe la păstrarea apei în curte în recipiente deschise, să evite să arunce la întâmplare diferite recipiente sau obiecte în care se poate aduna apă în urma ploilor și, nu în ultimul rând, să îndepărteze permanent gunoaiele menajere.
