Zâmbește Gheorghe, e ziua ta!
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, supranumit „purtătorul de biruință”, este unul dintre cei mai venerați sfinți din calendarul ortodox. Sărbătorit anual în data de 23 aprilie, Sfântul Gheorghe s-a născut în sec. IV, din părinţi creştini, în Capadocia. Intră ca militar în slujba împăratului Diocleţian şi se confruntă cu persecuţiile asupra creştinilor, începute în anul 303. Îşi mărturiseşte credinţa în Hristos, este întemniţat, torturat şi ucis prin decapitare, la 23 aprilie.
În iconografie, Sf. Gheorghe apare călare pe un cal, străpungând cu suliţa un balaur, simbolizând modelul de curaj în lupta cu diavolul.
În tradiția poulară, Sf. Gheorghe este considerat protectorul naturii înverzite, al vitelor și al oilor. În ziua de Sfântul Gheorghe se împodobește casa cu plante, care se consideră că protejează gospodăria de spiritele rele.
Tot în această zi, oamenii se scaldă, înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare, ca să-și spele păcatele și să fie sănătoşi tot anul. Se mai spune că cine doarme în această zi va fi somnoros tot anul.
Dacă în ziua de Sfântul Gheorghe va fi rouă multă sau plouă, e semn că urmează un an cu recolte bogate.
Sfântul Gheorghe este însă și protagonistul unora dintre cele mai amuzante bancuri care circulă în mediul online, așa că astăzi vă oferim și noi câteva dintre cele mai apreciate, ca să putem începe ziua cu un zâmbet, nu înainte de a le ura sărbătoriților „La mulți ani cu sănătate!”
Într-o zi, la badea Gheorghe vine vecinul lui, Ion și-i zice:
– Măi Gheorghe, dă-mi împrumut un kil de pălincă până ce-oi face-o pe-a me.
– Ia, măi Ioane, că doar suntem pretini.
Ion, după două zile:
– Măi Gheorghe, mai dă-mi un kil de pălincă, mă, că n-am reuşit s-o fac pe-a me.
– Ia, mă Ioane, c-o s-o faci azi, mâne şi tu.
După o săptamână, venea Ion spre poarta lui Gheorghe care era la masă cu Măria lui. Gheorghe îi zice lu’ nevastă-sa:
– Tu, Mărie, dacă vine la noi, zi-i că nu-s acasă (şi se bagă sub pat).
Vine Ion şi zice:
– Ziua bună, Mărie !
– Ziua bună, Ioane.
– Apăi, Gheorghe une-i ?
– Nu-i acasă, zice ea.
– No, eu am vinit cu ale două chile de pălincă şi cu încă o jumate să ne cinstim ca-ntre pretini din pălinca nouă. Dacă Gheorghe nu-i aci, ne-om cinsti doar noi.
Se cinstesc ei, se-ncălzesc, se urcă-n pat şi s-apucă de treabă.
Gheorghe, de sub pat, aude, simte oarece şi cugetă adânc:
– Mama ei de treabă! Ce să fac?! Puşcă am, cartuşe am… dar nu-s acasă!
***
Un pilot, un marinar şi Badea Gheorghe stăteau de vorbă.
Pilotul spune:
– Eu, când aterizez, îmi sun nevasta şi o avertizez că am ajuns. Să nu am probleme!
Marinarul la fel:
– Când acostează nava, dau telefon acasă, să nu am neplăceri!
Badea Gheorghe tăcea. Ceilalți doi au sărit pe el cu întrebările:
– Cum, tu nu faci la fel, ca să nu ai probleme?
La care Gheorghe zice:
– Nu, eu sun la uşă şi mă duc la geam! N-a scăpat nici unul până acum!
***
– Mă, Gheorghe, ce-i cu taurul tău, ăla care nu mai avea putere?
– Îi bine, mă, i-o dat veterinaru’ tablete şi acuma îşi face treaba.
– Şi cum le zice la tabletele alea, mă?
– Nu ştiu, mă, cum le zice, dară au gust mentolat…
***
– De ce te plângi, bade Gheorghe?
– Domnu’ doftor, ‘nainte, când mă uitam la o muiere, gata eram. Amu, pot să mă uit şi-o săptămână…
– Bade dragă, eu sunt doctor de ochi. Matale trebuie să mergi la alt specialist.
– Ba! Eu crez că la ochi îi baiu…
***
– Ce-i cu vânătaia aia la ochi, Gheorghe?
– Ce să fie, m-am îmbătat ieri tare de tot…
– Şi ai căzut?
– Nu, nu, a venit nevastă-mea la bar după mine…
– Aşa, şi ce legătură are asta cu vânătaia?
– Păi are, că i-am cerut numărul de telefon!
***
Într-o zi, badea Gheorghe merge la crâșma din sat și cere două pahare de țuică.
Barmanul îl întreabă de ce două.
Gheorghe îi răspunde că are un prieten care a plecat în război și l-a rugat să bea câte un pahar și pentru el.
După o lună vine Gheorghe și cere numai un pahar de țuică.
Barmanul, speriat, îl întreabă :
– Da’ ce s-a întâmplat, a murit prietenul dumitale?
– El n-a murit, dar eu m-am lăsat de băut!
*Aceasta este o rubrică de bancuri / umor / pamflet și va fi tratată ca atare