Ziua Mondială de Combatere a Malariei 2025: OMS cere accelerarea măsurilor de eradicare
Sub sloganul „Malaria se termină cu noi: reinvestește, reimaginează, reaprinde”, OMS intenționează să motiveze accelerarea măsurilor pentru eradicarea acestei boli, de Ziua mondială de combatere a malariei 2025, marcată, anual, la 25 aprilie.
Ziua Mondială de combatere a Malariei – World Malaria Day, adoptată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în anul 2007, este marcată la 25 aprilie, iar combaterea acestei boli infecțioase rămâne o prioritate pentru OMS, în contextul în care încă există ţări care se confruntă pe scară largă cu această boală. Ziua Mondială a Malariei 2025 este marcată sub tema „Malaria se termină cu noi: reinvestește, reimaginează, reaprinde”, prin care OMS transmite că se este nevoie de accelerarea măsurilor de eradicare a malariei, în special în rândul populațiile marginalizate, cu instrumentele și strategiile care sunt disponibile la ora actuală.
„Istoria malariei ne învață o lecție dură: atunci când ne deturnăm atenția, boala reapare, cu cel mai mare impact asupra celor mai vulnerabili”, a declarat directorul general al OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus. „Dar aceeași istorie ne arată și ceea ce este posibil: cu un angajament politic puternic, investiții susținute, acțiuni multisectoriale și angajament comunității, malaria poate fi eradicată”, a adăugat el.
În cadrul temei din acest an, OMS îndeamnă la implementarea mai eficientă a instrumentelor și strategiilor disponibile pentru prevenirea, diagnosticarea și tratarea malariei, în special în rândul populațiilor marginalizate. Potrivit OMS, la începutul anilor 1960, răspândirea malariei a fost încetinită, dar din păcate, în 1969, comunitatea internațională a abandonat lupta, fapt care a dus la pierderea a milioane de vieți. A fost nevoie de încă trei decenii pentru ca activitățile de combatere a malariei să fie reluate, astfel că, începând cu anul 2000, OMS estimează că au fost prevenite peste 2 miliarde de îmbolnăviri și mai mult de 12,5 milioane de decese cauzate de malarie.
Organizațiile internaționale de sănătate avertizează că, în ciuda progreselor obținute în combaterea malariei, modificările climatice globale, fenomenele meteorologice extreme, conflictele, urgențele umanitare și pauperizarea zădărnicesc eforturile anti-malarie, lăsând milioane de oameni vulnerabili în fața bolii, determinând propagarea și reapariția unor vectori capabili să transmită din nou malaria, combinat cu numărul mare de oameni care călătoresc și pot veni simultan bolnavi. În aceste condiții, riscul de reemergență a acestei boli devine din ce în ce mai mare și în zone unde a fost anterior eliminată boala, cum este și România.
OMS amintește că, în martie 2023 s-a înregistrat cea mai gravă epidemie de malarie din ultimul deceniu, după trecerea ciclonului tropical Freddy, înregistrându-se aproximativ 21.000 de cazuri de infecție şi 95 de decese. Numai în Marea Britanie (Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord), Agenția pentru Securitate Sanitară (UKHSA) a transmis că au fost confirmate 2.004 de cazuri de malarie (cel mai mare număr din ultimii 20 de ani), în urma călătoriilor în străinătate, comparativ cu 1.369 în 2022. Această creștere este asociată de UKHSA cu o reemergență a malariei în multe țări și cu reluarea călătoriilor efectuate în străinătate după eliminarea restricțiilor pandemice.
„Încălzirea globală asociată climei în schimbare face ca vectorii bolii, care transportă și răspândesc malaria și dengue, să își poată găsi o casă în mai multe regiuni, cu focare în zonele în care oamenii sunt susceptibili de a fi naivi din punct de vedere imunologic, iar sistemele de sănătate publică nepregătite”, a declarat Rachel Lowe, prof. Institutul Catalan pentru Cercetare și Studii Avansate din Spania.
Un studiu publicat în aprilie 2024 a relevat că peste jumătate din populația lumii ar putea fi expusă riscului de a contracta boli transmise de țânțari, cum ar fi malaria și febra dengue, până la sfârșitul secolului, potrivit DPA/PA Media. Experții au declarat că focarele de boli transmise de țânțari, asociate cu încălzirea globală, se vor răspândi în zone din nordul Europei și în alte regiuni ale lumii în următoarele decenii.
În octombrie 2024, un nou studiu, publicat în jurnalul științific Proceedings of the US National Academy of Sciences, a constatat că defrișările de proporții din Pădurea Amazoniană braziliană alimentează răspândirea malariei. Cercetători din Statele Unite și Brazilia au analizat date din 2003 până în 2022 și au descoperit că o creștere cu 1% a ratei lunare a defrișărilor conduce la o creștere medie de 6,3% a cazurilor de malarie doar o lună mai târziu. Echipa de cercetători a explicat că țânțarul Nyssorhynchus darlingi, care răspândește malaria în Brazilia, are de câștigat de pe urma defrișărilor.
OMS avertizează populațiile din toate țările că riscul malariei se menține atâta timp cât boala continuă să fac ravagii în anumite regiuni ale lumii, astfel că și astăzi, malaria ia o viață în fiecare minut, la nivel global, majoritatea deceselor având loc în Regiunea Africană a OMS.
.
Vaccinurile constituie o soluţie, deși insuficientă, pentru stoparea şi, în cele din urmă, eradicarea malariei la nivel global. Vaccinarea, împreună cu alte măsuri de protecţie, ar putea salva zeci, chiar sute de mii de vieţi pe an, susţine OMS, care pledează pentru investiții continue în dezvoltarea și implementarea de noi vaccinuri împotriva malariei și instrumente de ultimă generație care vor fi esențiale pentru atingerea țintelor globale pentru malaria pentru 2030.
Primul program pilot de vaccinare împotriva malariei a debutat în luna aprilie 2019, iar 1,5 milioane de copii din Ghana, Kenya și Malawi au primit prima doză din acest vaccin, în cadrul unui program pilot coordonat de OMS, dar nevoia este mai mare decât oferta, așa că aprobarea unui al doilea vaccin ar putea contribui la reducerea bolilor copiilor și a deceselor cauzate de malarie, începând cu 2024.
„Știm cum să punem capăt malariei. Alegerea este a noastră: acționați acum sau riscați să pierdeți teren. Eradicarea malariei nu este doar un imperativ de sănătate, este o investiție într-un viitor mai echitabil, mai sigur și mai prosper pentru fiecare națiune”, atrage atenția directorul OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Potrivit OMS, în spațiul de control vectorial, 28 de produse noi sunt în curs de cercetare și dezvoltare (plase de tânțari, momeli, repelenți etc.), iar oamenii de știință acordă prioritate dezvoltării unor tratamente antimalrice de ultimă generație, non-ACT, pentru a reduce riscul de rezistență la medicamente, din ultima perioadă.
Medicii infecționiști din România atrag la rândul lor atenția că, deși pericolul malariei autohtone a fost eliminat încă din anii ’60, în contextul actual, românii nu trebuie să privească detașat acest risc, mai ales dacă ajung în zonele de risc din Africa, Asia, America Centrală sau de Sud unde, pe lângă plăcerea de a călători în locuri exotice există și riscul de îmbolnăvire cu boli tropicale, malaria fiind boala tropicală cu cea mai largă răspândire de pe glob. Formele mai severe de malarie se manifestă prin febră, frisoane, dureri de cap, dureri musculare, slăbiciune, vărsături, tuse, diaree și dureri abdominale. La acestea se pot adăuga simptome asociate insuficienței de organ, cum ar fi insuficiența renală acută, convulsii generalizate, colaps circulator, urmate de somnolență, comă, iar în lipsa măsurilor corespunzătoare de prevenire și tratament, poate duce la deces, în doar 24 de ore.
Organizațiile internaționale de sănătate avertizează că modificările climatice globale determină propagarea și reapariția unor vectori capabili să transmită din nou malaria, combinat cu numărul mare de oameni care călătoresc și pot veni simultan bolnavi, așa că riscul de reemergență a acestei boli devine din ce în ce mai mare și în zone unde a fost anterior eliminată boala, cum este și România. România a fost o țară endemică pentru malarie – „frigurile de baltă” (cum era denumită boala în limbaj popular), cu transmitere „locală” până în anii ’60. Ca urmare a unor campanii coerente și susținute de eradicare a vectorului – țânțarul Anopheles -, boala a fost eliminată din țara noastră, dar au continuat să existe cazuri de îmbolnăvire „de import”, ale celor care au călătorit în zonele de risc.
„Avem în fiecare an undeva în jur de 25 – 35 de cazuri de malarie să îi spunem de import, pentru că persoanele se infectează în afara României. În România nu se transmite malaria, dar consecinţele sunt serioase”, atrăgea atenția, anul trecut, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila. Românii care călătoresc în zonele de risc sunt sfătuiți ca, la întoarcerea în țară, să se prezinte imediat la Spitalul de Boli Infecțioase și Tropicale „Victor Babeș” din București, dacă prezintă febră, frisoane, vărsături, dureri de cap, dureri musculare, slabiciune, tuse, diaree, dureri abdominale, sau să se adrezeze celui mai apropiat spital de boli contagioase și să informeze medicul, din proprie inițiativă, pentru că în acest fel diagnosticul și tratamentul se vor stabili mai ușor și mai eficient.
Potrivit specialiștilor, nu există niciun motiv pentru care anumiți pacienți s-ar putea considera mai puțini expuși la riscurile malariei. Diferența este dată de utilizarea chimioprofilaxiei care, dacă este utilizată corect, protejează în peste 95% din cazuri. Vaccinul, care este recomandat doar copiilor din țările cu risc mare de malarie, se pare că are o eficiență de aproximativ 50%, așa că deși ferește acești micuți de formele grave și decesul la vârste fragede, nu este suficient. Există însă și pacienți care au copilărit în zonele endemice, la care există o anumită imunitate, dar care după ce petrec un timp într-o țară în care boala a fost eradicată își pierd imunitatea și pot face forme grave de boală la întoacerea în țara de origine, dacă nu au beneficit de profilaxie înainte de revenirea în zonele cu risc.
