Buzăul, la pas – Biserica „Greci” (II)
Continuăm să străbatem Buzăul, pășind cu sfială și respect prin istoria sănătoasă a orașului. Astăzi, încercăm să descoperim, împreună, mai multe despre Biserica Neguțătorilor sau Biserica „Greci”, cu hramul Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie), monument istoric . Cea mai veche mărturie despre acest edificiu datează, așa cum am spus, din secolul XVI și o regăsim într-un studiu al profesorului Dimitrie Ionescu. Potrivit acestei mărturii, Episcopul Luca din Cipru (1583-1604) – mare cărturar și personalitate ecleziastică – întărește dania negustorului Petru cel Bătrân care, în afară de ceea ce dăruise episcopiei, lasă prăvălia de la Bazar bisericii lui Popa Mihai, să fie întărire popii.
După această dată încep să apară și alte repere istorice, care arată cu claritate că existența bisericii din miezul târgului are rădăcini îndepărtate. Dar cum de se numește Biserica „Greci”? Este îndreptățită această denumire? Este această biserică ridicată de greci? Evident, nu ar fi existat denumirea dacă pe aici nu ar fi trecut comercianți greci și dacă unii dintre ei nu s-ar fi așezat pe aceste meleaguri. Motivația prezenței grecilor este legată de îndeletnicirile lor comerciale. Desigur, apariția în calitate de Episcop al Buzăului a caligrafului Luca din Cipru nu este importantă din acest punct de vedere, însă istoria consemnează că prezența grecilor aici a fost motivată mai ales de orientarea comerțului local de vite și cereale către imperiul otoman, iar grecii erau interesați de această oportunitate.
În acest context, apar la Buzău numeroase familii de greci precum Jipa, Dumitru, Grecu, Sorescu, Vernescu, Cârlova, Mănăilă, Manole, Stama, Caloian sau nume precum Radu Grecu, Mihu Grecu. Iată că huliții greci, la momentul secularizării și după aceea, au lăsat la Buzău o amintirea plăcută, deoarece, fără rezerve, biserica Grecilor a fost ctitoria lor.
Conform pisaniei din 1850, biserica Greci a fost construită de către Badea Obredi, boier de la curtea lui Matei Basarab, grec de neam, pe locul unde exista o biserica mai veche, probabil foarte modestă, numită a „Popii Mihai”, pomenită înainte de 1500. Așadar, Badea Obredi a construit pentru compatrioții lui, înainte de 1649, frumosul locaș de cult. Biserica pe care-o avem astăzi, evident, cu rănile și adaosurile timpului, a fost refăcută în 1850, de Nicolae Caloian, Dimitrie Sărățeanu, Atanasie Poenaru și alți negustori, în majoritate greci, iar atâta vreme cât a existat o colonie grecească la Buzău, slujbele s-au ținut în limba greacă. Deasupra ușii de la intrare este urmatoare pisanie: ,,Biserica și casa celui Prea Înalt Sfânt: 201 ani am primit în sânul meu rugăciunile, plângerile și făgăduințele fiilor mei, când mă zidise evlaviosul meu fiu Badea Obreai, în zilele prințului Matei Basarab. Curgerea timpului aducându-mă în ruinare, bunul meu fiu răposatul întru fericire Nedelnicerul Nicolae Caloian a jertfit 32.000 lei pentru a mea reînființare, iar cu ajutorul celorlalți fii ai mei: Serdarul Dumitru Sărățeanu, Atanasie Poenaru, frații Mihail și Costache, Costică Nicolau, Iani Iconomul, Sava Diamandi, Stan Stănescu și cu toți iubiții mei orășeni, m-au adus la starea în care mă aflu.
Cititorului: Află că afară de mine, ușurare nu e. Fericiți ai mei, căci din credința lor exist -1850. Săvârșită în zilele prințului Barbu Dimitrie Știrbei și cârmuitor al Sfintei Episcopii Buzău D. Filotei, sfințită la 8 septembrie.”
Biserica, a cărei pictură actuală a fost realizată de pictorul Dimitrie Nicoleanu în 1915, a păstrat această denumire și mai târziu, deoarece întreaga zonă purta denumirea „Mahalaua Grecilor”.
Un document inedit, publicat pentru prima oară acum, spune următoarele: Cererea este adresată ,,Cinstit Domnului marelui Serdar Dimitrie Sărăţeanu” şi are următorul conţinut: „Subiscăliţii poporeni din poporul mahalaua grecilor din acest oraş Buzău, prin aceasta facem cunoscut Dv. că după neapărată trebuinţă ce cunoaştem că este pentru săvârşirea sfintei biserici ce se află începută de foştii până acum în fiinţă epitropi şi fiindcă de la începutul clădirei acestui sf. locaş şi până acum vedem o mare prelungire, noi având cinste în Dv., vă rugăm şi totodată vă pohtim ca să bine voiţi a primi această epitropie ce prin a noastră rugăciune voim a vă însărcina, încredinţaţi fiind de buna şi sufleteasca dorinţă a Dv. Asupra acestui Sfânt locaş, suntem siguri că şi veţi pune în lucru …**şi de la foştii epitropi condica ce se află alcătuită şi de duhovnicescul departament adeverită la margine, cum şi contractul meşterilor ce sunt legaţi cu facerea acestei sfinte bisericii şi potrivit acestor două acte , sunteţi pohtiţi a urma întocmai după a lor glăsuire, cum şi cu strângerea (…) din condică cei care s-au strâns până acum dupe la cei ce sufleteşte au binevoit a dărui pentru clădirea acestei biserici, cât şi pe la cei pe viitor vor binevoi a dărui, trecându-le şi pe acelea într´acea condică şi a se subscrie; asemenea veţi primi şi orice alte venituri ale Sfintei biserici, cum şi câte vor fi… de unii şi de alţii şi cu un cuvânt orice interes veţi cunoaşte că-i este drept al bisericii, fără a se păgubi în cel mai mic drept al bisericii; pentru toate acestea dar, vi se dă Dv. această carte la mână ca şi oriunde veţi cunoaşte şi împotrivire, să urmaţi acelea ce veţi cunoaşte de cuviinţă. – 1848 Mai 15 – Preot Ceculescu, Mihai Căpitanu, Petrov Ioani, D… Ioan, Ioani Cojocar, Costache Cojocar, Sava Diacu, Anastase Teodoriu, Niţă Bădulescu, Nae Cojocaru.”
Așadar, la această dată, biserica nu mai aparținea grecilor, însă rămâne marcată de trecerea negustorilor de origine greacă pe la Buzău.
Buzăul face parte, așadar, dintre orașele care au o biserică construită de greci, iar astăzi, biserica aceasta, cu o arhitectură aparte în interior, invită pe cei care doresc să pășească în trecutul orașului nostru să-i treacă pragul. Practic, în traseul de vacanță imaginat de mine, Biserica Grecilor ar trebui să ocupe primul loc, după vizitarea Palatului Comunal.
