Perspectivele tratamentului oncologic prin imunoterapie, dezbătute la Palatul Parlamentului

Dezbaterea a avut loc în contextul în care această procedură constituie principala tendință în tratamentul cancerului, la nivel mondial.

 

Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) și Comisia pentru sănătate publică din Senat, în parteneriat cu Centrul pentru Inovaţie în Medicină şi Asociaţia Pacientul 2.0 au organizat, ieri, la Palatul Parlamentului, o dezbatere cu tema „Imunoterapia oncologică. Accesul la tratamente inovatoare în România, în prezent şi în perspectivă”. La eveniment au luat parte reprezentanți ai autorităţilor din domeniul sănătăţii, medici, reprezentanţi ai asociaţiilor de pacienţi şi ai industriei farmaceutice.

Startul discuțiilor a fost dat de președintele Comisiei de Sănătate a Senatului, Attila Laszlo, care a punctat importanța temei lansate în dezbatere, în contextul în care afecțiunile oncologice reprezintă o preocupare majoră la nivel mondial. Exprimându-și speranța că participarea la discuții a factorilor de decizie, alături de specialiștii în domeniu și de pacienți vor duce la concluzii ce vor putea fi apoi utile pacienților, Laszlo și-a manifestat „deschiderea maximă” din partea politicului ca, pe baza acestor concluzii, să susțină modificările legislative necesare în domniul oncologiei.

 

În contextul în care cancerul reprezintă, la acest moment, o problemă serioasă de sănătate la nivel mondial, iar țara noastră stă foarte prost și la acest capitol, consilierul prezidențial Diana Păun a declarat că afecțiunile din sfera oncologică „reprezintă una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică cu care se confruntă toate statele lumii şi pentru lupta împotriva cărora îşi unesc forţele. Din nefericire, statisticile pentru ţara noastră  sunt îngrijorătoare. Cele mai frecvente forme de cancer sunt cancerul bronhopulmonar şi cancerul de sân. Conform statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, incidenţa cancerului de col uterin este de două ori mai mare decât media Uniunii Europene în România, iar mortalitatea datorată acestui tip de de cancer este de trei ori mai mare decât media Uniunii Europene. Controlul cancerului, în țara noastră, reprezintă o prioritate strategică, sectorială, care face parte din strategia națională pe sănătate 2014-2020”, a punctat consilierul prezidențial, atrăgînd atenția asupra factorilor de risc specifici cancerului, precum fumatul, alcoolul în exces, alimentația nesănătoasă, inactivitatea fizică, expunerea la agenți cancerigeni, care împreună contribuie la creșterea continuă a indicatorilor de îmbolnăvire prin cancer. Dr. Diana Păun a subliniat că, imunoterapia este, la acest moment, principala tendință la nivel mondial în tratamentul cancerului. Pentru a oferi și pacienților români șansa de a beneficia de terapii din această gamă, reprezentanta Administrației Prezidențiale a menționat că țara noastră trebuie să se alăture rețelelor europene și mondiale, astfel încât specialiștii din domeniul medical să aibă acces la cele mai noi metode și tratamente aplicate cu succes în alte state.

 

Totodată, consilierul prezidențial pe sănătate a vorbit despre o schimbare de paradigmă în terapia cancerului, care presupune trecerea de la medicina tradiţională, care tratează efectele, la medicina modernă, personalizată, care are în centrul preocupărilor identificarea şi tratarea cauzelor și care contribuie la diminuarea ratei de decs prin cancer și al creșterea calității vieții pacientului. „Cercetarea este şansa pe care România o are prin potenţialul uman deosebit pe care îl deţine. Avem nevoie însă de un cadru de reglementare predictibil, avem nevoie de un management profesionist, de o finanţare adecvată, avem nevoie de un angajament solid şi de colaborarea tuturor celor responsabili. În domeniul oncologiei, beneficiile sunt enorme în rândul pacientului şi încep de la reducerea numărului de persoane diagnosticate cu cancer, până la creşterea ratei de supravieţuire. Imunoterapia este tendinţa la nivel mondial în acest sector şi trebuie şi noi să găsim pârghiile pentru a ne ralia acestui trend”, a spus dr. Păun, reamintind că pentru preluarea președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, țara noastră și-a asumat, pe domeniul sănătății, patru teme majore pentru cele șase luni de mandat, respectiv, imunizarea, rezistența antimicrobiana, soluțiile IM și accesul pacienților la medicație, teme aflate în iultimii patru ani și pe agenda celorlalte state, dar pentru care țării noastre îi revine sarcina să tragă concluziile.

 

La dezbatere a luat parte și fostul ministru al Sănătății, Florian Bodog, care a ridicat problema presiunii pusă asupra medicilor, care i-a descurajat pe mulți dintre aceștia să mai prescrie medicamente scumpe, de teamă să nu fie apoi nevoiți să dea socoteală pentru acest lucru.

Deși principala presiune asupra medicilor vine din partea CNAS, Bodog nu s-a putut abține să nu fie plitician și să arate cu degetul spre că Direcția Națională Anticorupție (DNA), care a transmis în spațiul public faptul că cea mai mare coruție există în rândul medicilor. „Nu vreau să spun că e vina DNA sau că e vina unei persoane din DNA că nu se prescriu medicamente, însă faptul că s-a dat atât de mult în medici, faptul că  această categorie profesională a fost pusă la zid de foarte multe ori,  este un lucru care nu s-a întâmplat în niciun stat european. A fost un proces cu 70 de oncologi, care au fost achitaţi, poate au prins mai mult curaj acum. Însă protocoalele sunt destul de clare, ele au fost făcute de specialişti. Nu sunt făcute de funcţionari din Ministerul Sănătăţii, n-au fost făcute nici de mine, nu sunt făcute nici de doamna Pintea, sunt făcute de specialişti care sunt oncologi. Dacă vrem să aducem medicamente noi în România, atunci trebuie să vedem cum sunt folosite aceste medicamente şi în Uniunea Europeană şi să ne asumăm aceste reguli de prescriere”, a declarat fostul ministru în cadrul discuțiilor. Acesta a fost adus „la echilibru” de consilierul prezidențial Diana Păun, care i-a reproșat că atâta timp cât s-a aflat la conducerea Ministerului Sănătății nu a făcut mare lucru pentru a schimba lucrurile în bine.

 

Bodog a avut un schimb de replici și cu medicul Marius Geantă, fondator al Centrului de Inovație în Medicină, care a precizat că „noi pierdem foarte mult cu birocrația” și că, înainte de a modifica mentalitatea populației, ar trebui să abordăm la nivel administrativ și legislativ aceste probleme. El a criticat, printre altele, actuala paradigmă de la nivelul învățământului medical universitar și lipsa protocoalelor terapeutice.

Cezar Irimia, președintele FABC, i-a reproșat lui Bodog că vorbește ca un politician, deși la mijloc sunt pacienții, și i-a atras atenția că „eu sunt singurul care am apărat medicii, public, atunci când ei au fost acuzați pe nedrept, pentru că suntem de aceeași parte a baricadei. Cred însă că avem datoria, cu toții, să găsim o modalitate mai bună de armonizare a deciziilor și să nu mai dăm vina nici pe doamna Kovesi, nici pe altcineva”, a subliniat Irimia.

Prezentă la eveniment, medicul oncolog Polixenia Iorga a precizat că doctorilor nu le este teamă să prescrie medicamentele din sfera oncologică, dacă acestea sunt incluse în Programul Oncologic și dacă există protocolale, menționând însă existența unor probleme din partea CNAS, care atunci când efectuează controale, medicii sunt sancționați pentru orice eroare, chiar dacă aceasta nu a avut vreo consecință pentru pacient sau pentru bugetul CNAS în care au fost deja prevăzute.

Vasile Cepoi, președintele ANMCS, a atras însă atenția asupra faptului că în România nu există „o abordare științifică a pacientului oncologic. Este clar că nu cunoaștem prevalența bolii oncologice, dovadă este faptul că avem o mortalitate prin boală oncologică mai mare decăt media europeană și o prevalență cunoscută mai mică decât media europeană”.

 

Dr. Polixenia Iorga, medic primar oncologie medicală la Spitalul Universitar de Urgență București a explicat ce înseamnă imunoterapia și de ce este în prima linie în lupta cu cancerul. Ca să se facă mai ușor înțeleasă, aceasta a exemplificat rezultatele imunoterapiei în cazul cacerului bronhopulmonar, care reprezintă o importantă problemă de sănătate publică, datorită incidenței crescute în toată lumea și mai ales pentru România unde există 11.000 de cazuri noi și 10.000 de decese anual, în contextul în care două treimi dintre cazuri sunt depistate în faze avansate.

Medicul a precizat că imunoterapia este terapia prin care viața pacientului este prelungită, prin faptul că blochează proteinele care duc la dezvoltarea celulelor tumorale. Medicul a menționat trei medicamente care au aprobare pentru linia a doua în tratamentul bonhopulmonar și care determină diminuarea reacțiilor autoimune, fiind totodată bine tolerate, care cresc rata de supraviețuire, dar din păcate, pacienții au acces, deocamdată, la doar două dintre ele. În plus, medicul și-a exprimat îndoiala că în toate spitalele există posibilitatea efectuării examenului histopatologic, diagnosticul imunohostochimic nu se nu se poate face nici în multe dintre spitalele mari, iar pentru diagnosticul molecular nu există niciun centru în România.

Medicul Marius Genată a subliniat rolul imunoterapiei în diverse tipuri de cancer, dar mai ales rolul terapiilor țintite în cancerele greu de tratat, care duc la o creștere substanțială a ratei de supraviețuire.

 

Dan Octavian Alexandrescu, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, a reamintit că medicii pot să prescrie medicamente după ce au fost desființate comisiile de la nivelul caselor de asigurări de sănătate. „În spiritul debirocratizării, Ministerul Sănătăţii a desfiinţat acele comisii de la nivelul caselor de asigurări, deci medicii pot prescrie aceste medicamente. Dacă refuză să le scrie şi nu vor să-şi asume, e alt aspect, dar a arunca în curtea ministerului faptul că, din cauza lipsei protocoalelor, se întârzie prescrierea nu e tocmai în regulă”, a spus acesta.

Secretarul de Stat a menționat, de asemenea, că în ciuda eforturilor în plan diagnostic și terapeutic, aceste afecțiuni continuă să constituie o problemă pentru medici și pacienți, dar a dat asigurări că Ministerul Sănătății a făcut eforturi considerabile în acest domeniu. Totodată a menționat că pacienții români au acum acces la terapiile inovatoare, că zeci de molecule noi au fost introduse pe lista de gratuități, dând chiar exemple de medicamente folosite în terapia genică țintită molecular. În plus, a subliniat faptul că Ministerul Sănătății a actualizat circa 30 de protocoale terapeutice care nu mai fuseseră moduficate de 8-10 ani, dar a recunoscut că este necesară o modifcicare a legislației care să permită existența pe piață a medicamentelor ieftine care, în ultimul timp, sunt deficitare.

 

Aproape 80.000 de români sunt diagnosticați, anual, cu afecțiuni oncologice. Cezar Irimia, președintele FABC, care de multe ori a atras atenția autorităților asupra lipsei accesului pacienților la medicamente, a precizat că românii bolnavi de cancer nu au acces nici în pezent la anumite tratamente noi, chiar dacă acestea au fost aprobate și publicate în urmă cu mai bine de trei luni.

„Nu e bine ca pacienţilor să le vindem iluzii. Nici în ziua de astăzi nu au acces la unele tratamente care au fost publicate încă din luna martie. Nu acuzăm pe nimeni, cerem doar, în mod imperativ, să armonizăm cumva aceste decizii la nivel de Ministerul Sănătăţii, pentru ca aceste terapii, care uneori fac diferența între viață și moarte, să ajungă la pacient atunci când viaţa acestuia mai poate fi salvată. Un pic trebuie grăbite lucrurile, deoarece această latenţă face victime în continuare. Noi nu avem timp să așteptăm. Nu avem timp să spunem că VOR FI. Nouă de trebuie ASTĂZI, ACUM, aceste tratamente. Noi nu avem nimic cu nicio persoană, avem cu sistemul, care încă nu funcționează”, a declarat Cezar Irimia, menționând că deși s-au făcut pași spre normalitate, în România nu s-a ajuns nici măcar la limita inferioară a acesteia.