44 de milioane de lei, pentru imunoglobulină, din fondul de rezervă al Guvernului

22 martie 2018 | 0 comentarii |

Executivul a aprobat, prin Ordonanță de Urgență, alocarea acestei sume către Unifarm, sub formă de ajutor de stat. Totodată, Cabinetul Dăncilă a mai aprobat, tot în ședința de miercuri, includerea a 16 molecule noi în lista de medicamente compensate și gratuite.

 

Guvernul a decis să dea, din fondul de rezervă, 44 de milioane de lei pentru aprovizionarea cu imunoglobulină, medicament obținut prin procesarea plasmei din sângele uman, necesar pacienților care suferă de grave boli autoimune sau neurologice.

În ședința de miercuri, Executivul a aprobat o Ordonanță de Urgență privind acordarea unui ajutor de stat către SC Unifarm SA, pentru aprovizionarea cu imunoglobulină, necesară activității de prevenire a deceselor și agravării bolilor generate de lipsa imunoglobulinei umane, activitate care a fost declarată printr-un Memorandum, aprobat tot în cadrul ședinței de Guvern de astăzi, drept serviciu de interes economic general, anunță Ministerul Sănătății, printr-un comunicat.

Astfel s-a acordat un ajutor de stat individual către SC Unifarm SA în valoare d44,27 mil lei, suplimentând astfel bugetul Ministerului Sănătăţii pe anul 2018 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, cu respectarea prevederilor referitoare la aplicarea normelor în materie de ajutor de stat în cazul serviciilor de interes economic general”, se menționează în documentul citat.

 

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu,  a declarat, imediat după ședința de Guvern, că Unifarm are la dispoziție aceste fonduri timp de un an, „pentru a aduce imunoglobulinele în ţară. Suma aceasta acoperă necesarul pentru cel puțin două luni, rezolvă problema pe termen scurt și mediu. Sigur, în paralel, Ministerul Sănătății întreprinde toate măsurile pentru ca problema să fie rezolvată pe termen lung. Dacă în această perioadă se găsesc alte soluţii, cu siguranţă Ministerul Sănătăţii va veni cu precizări.

Ordonanța de Guvern este, așadar, o soluție de „avarie” la criza imunoglobulinei. Măsura vine la două săptămâni după ce România a marcat o premieră dureroasă, solicitând sprijin internațional pentru a depăși criza.

Ministrul Sănătății spune că în ciuda eforturilor depuse încă din 2017, se menține o lipsă acută de pe piața din România a imunoglobulinei umane.

 

Sorina Pintea

România a solicitat sprijinul statelor membre ale Uniunii Europene, prin Mecanismul European de protecție civilă, pentru furnizarea oricărei cantități disponibile de imunoglobulină umană. Criza de imunoglobulină a durat prea mult și are un impact vital asupra multor pacienți care așteaptă acest medicament. În perioada în care tratamentele vor fi asigurate în acest mod, vom căuta soluții pe termen lung pentru a ne asigura că nu mai ajungem în astfel de situații”, a declarat Sorina Pintea, ministrul Sănătății.

Austria ne-a sărit în ajutor, iar 10.000 de doze vor veni din această țară pentru a salva sutele de pacienți a căror viață este pusă în pericol de lipsa tratamentului.  Imunoglobulina va intra în spitalele românești, cel mai probabil, săptămâna viitoare, dar această cantitate va ajunge doar pentru o lună de zile. Alte 30.000 de doze ar mai putea veni din Italia Statele Unite.

România are însă nevoie însă de o strategie pe termen lung. Imonoglobulina nu este un medicament care se poate procura de azi pe mâine și nici nu se produce decât în urma unor contracte ferme. De la lansarea unei comenzi și până când ajunge produsul la pacient durează cam șase luni, susțin specialiștii.

 

Cabinetul Dăncilă a mai aprobat, tot în ședința de miercuri, includerea a 16 molecule noi în lista de medicamente compensate și gratuite de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală.

Ministrul Sănătății a precizat că medicamentele nou introduse sunt destinate tratării mai multor afecțiuni: tuberculoză, afecțiuni oncologice, astm bronșic, poliartrită reumatoidă, HIV/SIDA, dermatită atopică gravă.

Trei dintre moleculele introduse în lista de medicamente gratuite sunt destinate tratamentelor pentru afecțiuni oncologice: leucemie limfoblastică acută, mielom multiplu și mielom multiplu recidivant. Un număr de 9 molecule sunt destinate pentru tratamentul tuberculozei multidrog rezistente. Astfel, Ministerul Sănătății completează lista de medicamente necesare pentru tratamentul pacienților în cadrul Programului Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei, asigurând accesul tuturor pacienților la tratament în momentul în care nu vor mai beneficia de finanțarea externă pentru tratamentul tuberculozei”, a precizat Sorina Pintea, ministrul Sănătății, menționând că cele 9 molecule noi se adaugă celor 21 de denumiri comune internaționale (DCI), utilizate în tratamentul bolnavilor cu TB BK sensibilă sau multidrog – rezistentă care se află în lista de medicamente compensate 100%  și care se acordă bolnavilor incluși în Programul național de tratament al bolnavilor cu tuberculoză.

 

Întâmplător sau nu, decizia Exeutivului vine chiar în preajma Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Tuberculozei, marcată pe 24 martie. În ultimul deceniu, tuberculoza reprezintă a 9-a cauză de deces pe plan mondial şi este cea mai importantă boală determinată de un singur agent infecţios.

Ministrul Sănătății a subliniat că rezultatele ultimilor ani demonstrează o ameliorare a indicatorilor epidemiologici specifici bolii în țara noastră, urmare a derulării mai multor programe de combatere a acestei afecțiuni.

Ministerul Sănătății a aprobat o serie de măsuri pentru îmbunătățirea controlului tuberculozei, printre cele mai importante fiind Strategia Națională de Control a Tuberculozei în România 2015 – 2020 și asumarea finanțării din bugetul Ministerului Sănătății a activităților de prevenire, supraveghere și control a tuberculozei realizate la nivelul unităților sanitare care implementează Planul Național de Tuberculoză”, a mai spus Pintea.  

Strategia Națională de Control a Tuberculozei în România 2015 – 2020 (document aprobat de Guvernul României prin HG.121/2015) are ca scop „eliminarea TB ca problemă de sănătate publică în România până în 2050”.


Adaugati un comentariu


 

*