Creștinii ortodocși sărbătoresc Intrarea Domnului în Ierusalim, iar cei catolici, Sfintele Paști

Credincioșii catolici și reformați sărbătoresc Învierea Domnului, iar cei ortodocși celebrează Intrarea Domnului în Ierusalim, două dintre cele mai mari sărbători ale creștinătății.

 

Două dintre cele mai importante sărbători, „Intrarea Domnului în Iersusalim” sau „Floriile” și „Învierea Domnului” sunt celebrate, anul acesta, pe 9 aprilie, de creștinii ortodocși, respectiv, de cei romano-catolici, reformați, unitarieni și evanghelici. Data la care creştinii sărbătoresc Învierea Domnului Iisus Hristos este calculată ținând cont de două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocţiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină, dar Biserica Ortodoxă se raportează la calendarul iulian, iar cea Catolică, la cel cel gregorian. Așa se face că doar o dată la 3-4 ani, Lumina Sfântă este primită la aceeași dată, de toți creștinii.

Până la Marea Schismă, Biserica Răsăriteană şi cea Apuseană sărbătoreau Paştele la aceeaşi dată. După Marea Schismă din 1054, Biserica Creştină a fost împărţită în două – cea Apuseană sub autoritatea papei şi cea Răsăriteană sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol. Mai târziu, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia faţă de calendarul astronomic (o rămânere în urmă), făcând trecerea la calendarul care-i poartă numele. În 1922, Biserica Ortodoxă Română (BOR) a trecut pe calendarul gregorian și 4 ani s-au sărbătorit Paștile după Pascalia nouă, dar pentru că mai toate țările ortodoxe au rămas pe calendarul iulian, s-a revenit la calendarul vechi.

 

La Congresul interortodox desfăşurat la Istanbul (Constantinopol), în anul 1923, s-a hotărât adoptarea calendarului gregorian şi în bisericile ortodoxe, dar a rămas la latitudinea fiecărei biserici ortodoxe autocefale să aleagă momentul oportun pentru această trecere. Tot atunci s-a hotărât ca data Paştelui pentru ortodoxie să se calculeze în continuare după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul gregorian, evitându-se astfel diferenţele liturgice din sânul Ortodoxiei, cu excepția Bisericii Ortodoxe Rusă şi Sârbă care au optat tot pentru calendarul iulian.

În rândul cericilor români și în societatea civilă, părerile sunt, deocamdată împărțite, dar așa cum a declarat Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, celebrarea Sfintelor Paști la aceeași dată este un „ideal absolut dezirabil”, dar „soluționarea acestei probleme, care nu este una de natură dogmatică, ci una de unitate inter-bisericească, presupune reînceperea unor consultări între Bisericile Ortodoxe și decizia unui viitor și necesar Sinod pan-ortodox”.

În prezent, Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte Crăciunul după calendarul gregorian şi Paştele după cel iulian.

 

Până când se va ajunge la o decizie privind celebrarea Sfintelor Paști la aceeași dată, de către toți creștinii, credincioșii catolici din România au mers, în noaptea trecută la biserică, iar după slujbă au plecat acasă cu lumânări aprinse în mâini, pentru a sărbători împreună cu cei dragi, Învierea Domnului.

Preşedintele Klaus Iohannis le-a transmis credincioşilor romano-catolici, reformaţi, unitarieni şi evanghelici care sărbătoresc Paştele, precum şi creştinilor ortodocși, care celebrează Floriile, un mesaj prin care subliniază importanţa păcii şi solidarităţii. „Cu prilejul Sfintelor Paști, le transmit credincioșilor romano-catolici, reformați, unitarieni și evanghelici din România calde urări de sănătate și prosperitate! Învierea Domnului să vă aducă bucurie în suflete, darul comuniunii cu cei dragi, răsplata păcii și a armoniei. Totodată, îi salut călduros pe toți cei care sărbătoresc Floriile. Sfintele Paști ne oferă cu multă generozitate sensul, căldura și forța valorilor creștine, care continuă să ne fie și astăzi călăuză în vremuri dificile. Fie ca Sărbătoarea Învierii Domnului să aducă tuturor regăsirea cu cei apropiați în lumina speranței, a iubirii și a credinței!”, a transmis președintele.

 

Premierul Nicolae Ciucă a transmis, la rândul său, că fericita coincidenţă a sărbătoririi acestor două momente în aceeaşi zi „face mai relevantă puterea lumii creștine, unită prin iubire, smerenie și speranță”.

„Celor care sărbătoresc astăzi Paștele catolic, le urez lumină în suflet, sănătate și sărbători cu credință și speranță în viitor! Creștinilor ortodocși care își celebrează onomastica de Florii, sărbătoare ce ne amintește an de an de intrarea triumfală a Domnului în Ierusalim, înainte de Patimi, le urez „La mulți ani!” și să se bucure de sănătate și de tot ce au mai drag! Tuturor, deopotrivă, le doresc bucurie în suflet, puterea de a trece peste orice provocare și de a oferi cu grijă și generozitate alinare celor care au nevoie de sprijin și caută pacea departe de meleagurile natale. Solidaritatea și empatia față de suferințele aproapelui sunt între învățăturile creștine care ne aduc mai aproape și ne oferă siguranța și pacea sufletească de care avem cu toții nevoie. Histos a înviat! La mulți ani!”, este mesajul transmis de premierul Ciucă.

Le urăm și noi, prietenilor catolici, Sărbători Pascale cu sănătate, bucurie, pace și liniște sufletească! 

 

Pentru creștinii ortodocși, astăzi este Sărbătoarea Întrării Domnului Iisus Hristos în Ierusalim, a Floriilor, care deschide ciclul sărbătorilor Pascale, ce se vor încheia cu Înălţarea Domnului.

Sărbătoarea Floriilor este o zi a bucuriei, a florilor, pentru că marchează intrarea triumfală a Domnului în Ierusalim și a fost suprapusă peste cea a zeiţei romane a florilor, Flora, de unde şi denumirea populară pe care a primit-o. Este însă și o zi a tristeții, pentru că urmează Săptămâna Patimilor. Domnul Iisus Hristos știa atunci (iar astăzi știm și noi) că mulți dintre cei care îi cântau „Osana Fiului lui David; binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului! Osana întru cei de sus” (Matei, 21,9) îi vor striga doar peste câteva zile: „Să fie răstignit!” ( Matei 27, 23).

În tradiția creștină se spune că Domnul Iisus Hristos a intrat în Ierusalim pe un asin, înconjurat de cei 12 apostoli, cu o săptămână înainte de patimile sale. Mulţimea, recunoscându-l ca pe adevăratul Mântuitor, l-a întâmpinat cu ramuri de finic (palmier), de măslin și cu flori, dar şi cu cântări de bucurie.

 

În ziua de Florii există obiceiul ca oamenii să meargă la Biserică având în mâini ramuri de salcie înmugurite, pentru a fi sfinţite de către preot, obicei care aminteşte de intrarea triumfală a Domnului în Ierusalim. Crenguţele de salcie sunt împărţite credincioşilor după slujba de Florii, iar aceștia le vor duce acasă şi le vor pune la icoane, la geamuri, la uşi şi la porţi, pentru a le apăra casele de boli şi necazuri.

Crenguţele de salcie vor fi împărţite credincioşilor ce au participat la slujba de Florii, care le vor duce acasă şi le vor pune la icoane, la geamuri, la uşi şi la porţi, pentru a le apăra casele de rele şi necazuri.

Din seara de duminică, bisericile încep slujbele speciale ale Săptămânii Mari, numite denii. În aceste slujbe pot fi regăsite toate momentele remarcabile din viaţa Mântuitorului, de la intrarea acestuia în Ierusalim şi până la Învierea Sa din morţi.

 

În tradiția populară, salcia simbolizează fecioria. Din punct de vedere creștin însă, acest simbol are conotații mult mai complexe. În textele creștine, ramura de salcie este menționată pentru prima dată de pastorul Hermas.

Acesta îi descrie pe creștini drept ramuri de salcie purtătoare de rod, adică o contradicție a naturii salciei, care își distruge florile înainte ca rodul să se lege. Comparația vrea să spună că cei care au murit cu dragoste de Hristos în suflet, sunt mai vii decât dacă ar fi trăit păgâni.

Nu uita să pui ramurile de salcie sfințite le icoane și la intrarea în casă, pentru că ele reprezintă triumful binelui asupra răului, deoarece Iisus a fost primit la intrarea în Ierusalim cu crenguțe din acest copac. Etnografii spun că dacă legi la brâul animalelor salcie, acestea vor fi sănătoase și vor asculta de stăpâni.

Astăzi, peste 1,3 milioane de români îşi sărbătoresc ziua onomastică.

Tuturor, noi le urăm sănătate, voie bună, pace și liniște sufletească. „La mulți ani!”