Creștinii ortodocși sărbătoresc, azi, Duminica Floriilor, iar catolicii, Învierea Domnului

17 aprilie 2022 | 0 comentarii |

Anul acesta, pe 17 aprilie, două sărbători importante sunt celebrate de creștinii din lumea întreagă: credincioșii catolici și reformați sărbătoresc Învierea Domnului, iar ortodocșii, Floriile sau Duminica intrării Domnului în Ierusalim.

 

După doi ani de restricții din cauza pandemiei, milioane de creștini din întreaga lume sărbătoresc astăzi, fără restricții, două dintre cele mai importante sărbători: credincioșii ortodocși celebrează „Intrarea Domnului în Iersusalim” sau „Floriile”, iar cei romano-catolici, reformați, unitarieni și evanghelici sărbătoresc „Invierea Domnului. Biserica Catolică și Biserica Ortodoxă nu sărbătoresc Paștele în aceeași zi decât o dată la 3-4 ani, iar anul acesta, cea mai importantă sărbătoare a creștinătății este sărbătorită astăzi de credincioșii catolici și reformați și peste o săptămână, de cei ortodocși. În 2025, Învierea Domnului va fi celebrată de toți crștinii în aceeași zi.

Din păcate, anul acesta, sărbătorile Învierii și Intrării Domnului în Ierusalim sunt umbrite de războiul din Ucraina, iar gândurile și rugăciunile credincioșilor se îndreaptă către pace, speranță și lumină.

Papa Francisc, la Slujba de Înviere a condamnat „cruzimea războiului din Ucraina” și a rostit „Hristos a Înviat!” în limba ucraineană, îndemnându-i pe toți credincioşii să-şi reînnoiască credinţa în depăşirea nedreptăţii.

Credincioșii catolici din România au mers în noaptea trecută la biserică, cu coșuri pline cu bucate alese, pentru a fi binecuvântate de preoți. După slujbă au plecat acasă cu lumânări aprinse în mâini și cu bucatele sfințite, pentru a duce și în casele lor Lumina Sfântă și a sărbători împreună cu cei dragi, Învierea Domnului. Binecuvântarea bucatelor este un obicei străvechi, care datează din secolul al XV-lea şi a fost păstrat cu sfinţenie peste timp.

 

În România, peste un milion și jumătate de creștini sărbătoresc astăzi Învierea Domnului. Preşedintele Klaus Iohannis le-a transmis credincioşilor romano-catolici, reformaţi, unitarieni şi evanghelici care sărbătoresc Paştele, precum şi creştinilor ortodocși, care celebrează Floriile, un mesaj prin care subliniază importanţa păcii şi solidarităţii. „Transmit tuturor credincioşilor romano-catolici, reformaţi, unitarieni şi evanghelici urarea de a sărbători Învierea Domnului cu sănătate şi iubire, în comuniune cu cei dragi. Totodată, îi salut călduros pe credincioşii care celebrează duminică Floriile, o sărbătoare a bucuriei pentru întreaga creştinătate. De Sfintele Paşti înţelegem mai profund mesajul Jertfei şi suntem pătrunşi de Lumina Învierii. Să nu îi uităm, în această perioadă, pe semenii noştri greu încercaţi din Ucraina. Prin solidaritatea noastră, le putem oferi alinare şi speranţă celor care caută refugiu din calea războiului. Învierea Domnului să vă aducă tuturor pace, oriunde aţi fi, în ţară sau în comunităţile diasporei, iar iubirea aproapelui să triumfe pretutindeni în lume!”, este mesajul președintelui Iohannis.

Premierul Nicolae Ciucă le-a urat credincioşilor romano-catolici, reformaţi, unitarieni şi evanghelici care sărbătoresc Paştele „să se bucure şi de taina acestei sfinte sărbători împreună cu familia şi toţi cei dragi. Sărbători luminate, pace şi linişte sufletească. Cristos a Înviat! Frohe Ostern! Kellemes Húsvéti Ünnepeket!”.

Noi le urăm Sărbători Pascale cu sănătate, bucurie, pace și liniște sufletească și recunoaștem, alături de ei, că Hristos a Înviat! 

 

La fel ca și de Paștele Ortodox, Paștele Catolic are o serie de superstiții de care credincioșii țin cont. În anumite zone din Transilvania, băieții împodobesc brazii cu panglici colorate în Sâmbătă Patimilor, iar la lăsarea întunericului merg în curțile fetelor cu crengi de brad înfășurate cu acele panglici.

În prima și a două zi de Paști, fetele îi așteaptă pe stropitori. Stropitul sau udatul tinerelor nemăritate este un obicei catolic respectat mai ales în părțile Ardealului și în Ungaria, precum și în anumite zone din Slovacia.

În trecut, fetele erau udate cu apa rece ca gheața însă, odată cu trecerea anilor, „scăldarea” a fost înlocuită cu parfumarea. Acest obicei simbolizează beatitudinea și este privit ca o binecuvântare, este o urare de sănătate și de noroc. Stropitul de Paști este practicat mai ales de popoarele cu origine germanică, în amintirea zeiţei fertilităţii şi a primăverii, „Ostera”, denumire din care provine şi „Ostern” – Paşte, dar a fost adoptat cu drag și de românii din Ardeal.

Altă tradiție de Paști este încondeierea și dăruirea ouălor roșii, care simbolizează momentul în care Maica Domnului își plânge Fiul crucificat.

 

Pentru creștinii ortodocși, astăzi este Sărbătoarea Floriilor, una dintre cele mai importante din an. Floriile deschid ciclul sărbătorilor Pascale, care se încheie cu Înălţarea Domnului.

Sărbătoarea Floriilor marchează intrarea triumfală a Domnului în Ierusalim și a fost suprapusă peste cea a zeiţei romane a florilor, Flora, de unde şi denumirea populară pe care a primit-o.

În tradiția creștină se spune că Domnul Iisus Hristos a intrat în Ierusalim pe un asin, înconjurat de cei 12 apostoli, cu o săptămână înainte de patimile sale. Mulţimea, recunoscându-l ca pe adevăratul Mântuitor, l-a întâmpinat cu ramuri de finic (palmier), de măslin și cu flori, dar şi cu cântări de bucurie.

Iisus şi-a pregătit singur intrarea, ca să fie recunoscut ca Mesia, iar când l-au văzut, oamenii au început să strige: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului!

 

În ziua de Florii există obiceiul ca oamenii să meargă la Biserică având în mâini ramuri de salcie înmugurite, pentru a fi sfinţite de către preot, obicei care aminteşte de intrarea triumfală a Domnului în Ierusalim. Crenguţele de salcie sunt împărţite credincioşilor după slujba de Florii, iar aceștia le vor duce acasă şi le vor pune la icoane, la geamuri, la uşi şi la porţi, pentru a le apăra casele de boli şi necazuri.

Crenguţele de salcie vor fi împărţite credincioşilor ce au participat la slujba de Florii, care le vor duce acasă şi le vor pune la icoane, la geamuri, la uşi şi la porţi, pentru a le apăra casele de rele şi necazuri.

Din seara de duminică, bisericile încep slujbele speciale ale Săptămânii Mari, numite denii. În aceste slujbe pot fi regăsite toate momentele remarcabile din viaţa Mântuitorului, de la intrarea acestuia în Ierusalim şi până la Învierea Sa din morţi.

 

Sărbătoarea de Florii înseamnă şi a doua „dezlegarea la peşte”, după cea de la Buna Vestire, pentru cei care ţin post. Ziua de Florii reprezintă şi începutul ultimei săptămâni a Postului Paştelui sau Săptămâna Patimilor.

Din seara de duminică, bisericile încep slujbele speciale ale Săptămânii Mari, numite denii. În aceste slujbe pot fi regăsite toate momentele remarcabile din viaţa Mântuitorului, de la intrarea acestuia în Ierusalim şi până la Învierea Sa din morţi.

În unele zone ale țării, oamenii își încing mijlocul cu crenguțele de salcie, crezând că astfel alungă boala, se vor vindeca mai ușor și devin mai puternici. Se spune că salcia vindecă durerea și este un antidot pentru mușcătura de șarpe.

De Florii, oamenii merg pe la mormintele rudelor pentru a le agăţa de cruci crenguţele de salcie, astfel aceştia vor şti că Paştele se apropie.

Tot în ziua de Florii, există tradiţia ca şnurul de la  mărţisor să fie agăţat într-un copac înmugurit sau înflorit, pentru a avea sănătate şi belşug în anul ce urmează.

Există în unele zone ale ţării şi obiceiul ca fetele singure să-şi pună sub pernă crenguțe de salcie și busuioc, ca să devină mai frumoase şi mai dorite de flăcăi, pentru a se putea mărita în acel an.

 

În alte zone, de Florii se scoate zestrea se scoate din casă, pentru a fi aerisită. Un alt obicei este acela ca părinţii să îi lovească pe copii cu nuieluşa de salcie când vin de la biserică, pentru a creşte sănătoşi şi înţelepţi.

Tot în această zi, în trecut, se făcea un ceremonial complex numit Lăzărița. Asemănător cu obiceiul colindelor, la acest eveniment participau doar fetele. Una dintre fete, numită Lăzărița, se îmbrăca în mireasă și alături de prietene, colinda pe la ferestrele caselor din zonă.

Se spune că dacă te împărtășești de Florii și îți pui o dorință, aceasta se va îndeplini mult mai repede față de restul anului.

Tradiția spune că cine se spală pe cap de Florii fără apă sfințită și descântată, riscă să albească.

În Duminica Floriilor nu trebuie să te cerți cu nimeni. Este o zi de sărbătoare și se sărbătorește cu vin și pește, fiind și dezlegare la pește. Certurile din această zic duc la neînțelegeri în familie pentru tot restul anului. În această zi mare nu se spală, nu se coase și nu se face curat.

 

În tradiția populară, salcia simbolizează fecioria. Din punct de vedere creștin însă, acest simbol are conotații mult mai complexe. În textele creștine, ramura de salcie este menționată pentru prima dată de pastorul Hermas.

Acesta îi descrie pe creștini drept ramuri de salcie purtătoare de rod, adică o contradicție a naturii salciei, care își distruge florile înainte ca rodul să se lege.

Comparația vrea să spună că cei care au murit cu dragoste de Hristos în suflet, sunt mai vii decât dacă ar fi trăit păgâni.

Nu uita să pui ramurile de salcie sfințite le icoane, la intrarea în casă, în grajduri și cotețe. Ramurile de salcie reprezintă triumful binelui asupra răului, deoarece Iisus a fost primit la intrarea în Ierusalim cu crenguțe din acest copac.

Etnografii spun că dacă legi la brâul animalelor salcie, acestea vor fi sănătoase și vor asculta de stăpâni.

 

Astăzi, peste 1,3 milioane de români îşi serbează onomastica. Cei mai mulţi dintre ei poartă numele Florin, Florica, Viorica sau Florentina.

Tot astăzi își sărbătoresc ziua numelui cei ce au fost botezați și cu alte nume de floare precum Camelia, Zambila, Mărgărit, Viorel, Viorela, Margareta, Brânduşa, Lăcrămioara etc.

Tuturor le urăm sănătate, voie bună, pace, liniște sufletească și „La mulți ani!”

 

 

 


Adaugati un comentariu


 

*